Ioan Slavici

1867 revine la Arad, unde frecventeaza ultima clasa de liceu, ca elev particular.

1868 trece examenul de bacalaureat, la Satu Mare. Toamna pleaca la Pesta sa studieze Dreptul.

1869 este secretar al notarului din Cumlaus. Toamna se duce la Viena spre a-si face stagiul militar, reluandu-si studiile de Drept; il intalneste pe Eminescu.

1871 studentii romani din Viena fondeaza societatea, Romania juna, iar Slavici este ales presedinte, D. Popovici Barcianu secretar, iar Eminescu bibliotecar.

1872 reintors la Viena, intra in biroul avocatului M. B. Stanescu din Arad, pentru practica.

1873 timp de trei luni este redactor al publicatiei, Gura satului, ocupand apoi postul de arhivar la Consistorul greco-oriental din Oradea.

1874 trece in Moldova, lucrand pentru putina vreme in redactia ziarului,, Curierul. 1875 se stabileste in Bucuresti, unde functioneaza ca secretar al Comisi- ei pentru publicarea documentelor Hurmuzachi. Este profesor la liceul Matei Basarab din Bucuresti.

1881 publica volumul, Novele din popor. 1884 preia conducerea revistei, Tribuna din Sibiu, pe care o va pastra pana in 1890 1888 oficialitatea austro-ungara ii intenteaza un proces de presa, fiind condamnat la un an de temnita, pedeapsa pe care o executa la Vat.

1906 apare romanul, Mara 1908 asigura conducerea ziarului Minerva, la sfarsitul anului urmator; publica volumul, Povesti 1916 la intrarea Romaniei in razboi este arestat ca filogerman; este eliberat inainte de tragere a trupelor noastre din Bucuresti 1919 este din nou arestat, detinut la Vacaresti, unde se intalneste cu I. C. Frimu.

1921 tipareste,, Inchisorile mele 1924 publica vol., Amintiri 1925 Ioan Slavici moare la 17 august 1925, la Panciu.

Aprecieri critice Taranii lui Slavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in lite- ratura romaneasca.

Vorba lor putina si apasata, exprimand sentimente, cand darze, cand duioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana, chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate dramatica necunoscuta pana atunci. Se vedea intaia oara ca nu e nevoie sa creezi un taran neexistent pentru a te mandri cu dansul, ca se poate trezi interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas dincolo de marginile realitatii. (Nicolae Iorga) In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul, Mara, Slavici se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii transilvanene pe care o cunoaste indeaproape, transmitand nealterata nota specifica vietii satului de peste munti intr-un anumit moment istoric. De aici izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa; respectand realitatile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi maniera artistica pe care o vor dovedi marii scriitori ...