Dupa tiparire, primele versiuni de Canzoniere erau ilustrate cu poze. Il Canzoniere (Cartea de cantece), cunoscuta si ca Rime Sparse (Rime Imprastiate), este o colectie poetica a poetului italian Francesco Petrarcha. Desi majoritatea operelor lui Petrarcha erau in latina, Canzoniere a fost scrisa in limba italiana, in ciuda parerii lui Petrarcha ca italiana nu era cea mai potrivita pentru a se exprima.
Din cele 366 de Rime, marea majoritate sunt sub forma de sonete (317), desi secventa contine o serie de canzone (29), sextine (9), madrigale (4) si ballatas (7). Tema centrala este iubirea poetului pentru Laura, o femeie despre care se spune ca Petrarcha a intalnit-o pe 6 aprilie 1327, in Biserica Sfintei Clara in Avignon. Desi dusputata, inscriptia din copia sa dupa Virgil atesta aceasta intalnire. Prin datarea meticuloasa a manuscriselor sale, Petrarcha a permis invatatilor sa deduca faptul ca poeziile sale au fost scrise pe o perioada de patruzeci de ani, primele aparand putin dupa 1327. iar cele mai recente prin preajma lui 1368. Copierea si ordonarea secventelor in sine a durat pana in 1374, anul mortii poetului. Cele doua sectiuni ale actiunii ce este impartita de moartea Laurei au fost etichetate drept In Vita (In viata) si respectiv In Morte (In moarte), deti Petrarcha nu a facut o asemnea distinctie. Opera sa avea sa devina ceea ce Spiller numeste singura cea mai mare influenta pentru poezia de dragoste din Europa renascentista pana tarziu in secolul al saptesprezecelea. Cel mai evident scop al Canzonierei este s-o laude pe Laura, dar intrebari privind virtutea iubirii in relatie cu religia crestina si dorinta sunt intotdeauna prezente. Antitezele sunt, de asemnea si cheia secventei si intr-un fel, reprezinta cautarea lui Petrarcha pentru echilibru; acestea vor fi mai tarziu exploatate de petrarhisti in Europa dar reprezinta doar un aspect al Rimelor. Aceasta duce la paradoxul esential al iubirii petrarchiste, unde dragostea este dorita dar dureroasa: fluctuatii intre stari este un mijloc de a exprima instabilitatea. Mintea schimbatoare a omului si trecerea timpului sunt la randul lor teme centrale, la fel ca si meditatii privind arta crearii poetice in sine.
Petrarcha foloseste Metamorfozele lui Ovidiu pentru a transpune temele de instabilitate, cat si surse din Eneida lui Virgil. Petrarcha a mostenit aspecte de artificiu si talent retoric de la poetii de curte sicilieni, printre care insusi inventatorul formei de sonet, Giacomo da Lentino. Pe langa asta, poetii trubaduri care au scris poeme de dragoste cu privire la cavalerismul din Provencal (in forma de canso sau canzone) s-ar putea numara si ei printre cei ce l-au influentat, in special datorita pozitiei de adoratie unde au ridicat femeia. Dante, si scoala dolce stil nuovo sau a dulcelui nou stil, au creat acest plasament al femeii si au propus ca urmarirea iubirii este o virtute nobila.
In Anglia: In 1380, Chaucer a preluat o parte din Canzoniere pentru a forma ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
