Prin gura sa vorbeste un singur om, simbolizand o societate arhaica, dar spre deosebire de Eminescu, societatea acesta este analizata in toate institutiile ei. (George Calinescu) Fiu al pamantului glorios al Moldovei, Mihail Sadoveanu a fost un scriitor deosebit de prolific, lasand posteritatii o opera monumentala care se intinde pe o jumatate de secol.
Mihail Sadoveanu a debuteaza in anul 1867, ca un artist cu experienta, in revista bucuresteana Liceu, urmand ca mai apoi, in anul 1904, sa aiba loc un editorial cu patru volume: Povestiri, Soimii, Dureri inabusite, Crasma lui mos Precu, fapt memorabil, care l-a determinat pe Nicolae Iorga sa numeasca acel moment Anul Sadoveanu. Inca de la inceput, el scrie cum vorbeste, bine gandit, de aceea definitiv, fara adaosuri si revizuiri. Garabet Ibraileanu concluziona inca din 1923 ca literatura domnului Sadoveanu are amploarea unei intregi literaturi, a literaturii intregi a unui popor, ca si cea populara. Opera lui Sadoveanu nu poate fi incadadrata unui curent artistic anume, intrucat in operele sale se imbina elemente ale romantismului, ale realismului, ale umanismului, ale naturalismului si nu in ultimul rand ale samanatorismului.
Stilul, ca structura a frazei, alterna la inceput intre plasticitatea realista si impresionismul liric romantic. Pana la primul razboi mondial, la Sadoveanu sarea in ochi un anumit senzualism legat de viata corporala, de materie, in genere. O briza de noblete spirituala, de cugetare si rationalism aureoleaza seria marilor opere din a doua parte a vietii. De asemenea, scriitorul se opreste asupra vietii satului romanesc (ca reflex al samanatorismului si poporanismului epocii), ramanand credincios ideii marturisite de el insusi: Taranul a fost principalul meu erou. Toate aceste elmente patrund adanc in ereditatea si psihologia sufletului omenesc constituie dimensiunile estetice ale universului literar sadovenian.
In mod unic in literatura romana, Mihail Sadoveanu a reusit sa imbine varietatea formelor de manifestare in viziunea lui Honore de Balzac, cu interesul acut dovedit fata de istorie de catre Victor Hugo si cu stiinta remarcabila de-a surprinde viata monotona apartinand lui Guy de Maupassant.
Lumea de altadata, din vechimea poporului roman, cu asezarile si sufletul ei, e reconstituita din negura departarilor in volumul de povestiri Hanu Ancutei (1928), capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. (George Calinescu). Ca in Decameronul lui Boccacio, in Povestirile din Cantenbury de Chaucer sau poate O mie si una de nopti, avem de-a face cu opera construita pe modelul relatarii in serie (Ion Vlad). Structural, Hanul Ancutei este o suita de noua povestiri a caror unitate, asigurata de atmosfera hanului si de ritualul supunerii capata aspectul epopeii.
Hanul, ca motiv literar, nu a fost descoperire a lui Sadoveanu, el fiind intalnit inainte la Caragiale si Slavici. Spre deosebire de hanul acestora din ...
George Calinescu ,,Istoria literaturii romane"(Minerva-1982)
- Ion Vlad ,, ,,Cartile" lui Mihail Sadoveanu "
- Alexandru Piru, Constantin Crisan
,,Sinteze de literatura romana"(E.D.P -1974)
- Diversi ,,Dictionar de proza romaneasca"( Coressi-1990)
- C.Barboi, S.Boatca, M.Popescu
,, Limba si literatura romana pentru examenele de bacalaureat si admitere in facultati" (Recif- 1998)
- E.Simion, F.Rogalski, D.Hartescu
,,Limba si literatura romana, manual pentru clasa a-X-a"
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
