Opinia scriitorului Mihail Sebastian despre necesitatea innoirii teatrului, aceasta lume inchisa in tipare gata facute, poate fi ilustrata prin referiri la teatrul modern. In teatrul modern nu se mai pastreaza distinctiile dintre speciile traditionale ale dramaturgiei: tragedie, comedie, drama. Eliberarea de formele dramaturgiei traditionale se manifesta prin mai multe aspecte: alaturarea comicului si a tragicului, preferinta pentru teatrul parabola si teatrul absurdului, reluarea parodica a unor strategii din dramaturgia traditionala, insertia liricului in text, valorificarea miturilor, aparitia personajului-idee, lipsa conflictului, incalcarea succesiunii temporale a evenimentelor, disparitia dialogului si prezenta monologului, timpul si spatiul cu valoare simbolica etc.
"Iona" de Marin Sorescu face parte din volumul "Setea muntelui de sare" care apare in 1974. Este subintitulata "Piesa in patru tablouri", termenul de "tragedie" configurand lupta individului (Iona) cu destinul si incercarea lui de a-l infrunta .
Punctul de plecare al piesei este povestea biblica a lui Iona, om credincios, care este trimis de divinitate in cetatea Ninive sa propovaduiasca credinta unor oameni care si-o pierdusera de mult. Chinuit de spaima de a nu fi ucis, Iona refuza sa se duca si este aruncat in apa, inghitit de un chit (balena), iar dupa patru zile si patru nopti este eliberat, considerand ca s-a pocait suficient. Pescarul lui Marin Sorescu este inghitit (pedepsit?) de un chit, fara sa stie de ce. La inceput, Iona crede ca a murit, dupa care reintra in viata si are iluzia libertatii. Faptul ca povestea biblica este amintita doar pe jumatate arata ca omul modern si-a uitat miturile. Pe Iona il strafunge ideea sinuciderii, dar renunta. El taie o "fereastra" in burta pestelui si crede ca a iesit la lumina, dar acesta fusese inghitit de un alt peste, aici incepand tabloul al treilea, in interiorul pestelui II. Faptul ca Iona trece dintr-o burta in alta poate sugera universurile care se inghit unul pe celalalt. In acest tablou apar Pescarul I si Pescarul II, personaje mute, care nu fac decat sa accentueze singuratatea lui Iona. Faptul ca acestia poarta cate o barna in spate poate sugera "crucea" pe care si-o duce in spate fiecare om. Incercand sa iasa din spatiul in care se afla, Iona intra in interiorul pestelui III, ceea ce sugereaza faptul ca intra in alte universuri inchise, cu cat iese in afara.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.