Fantasticul în nuvela La țigănci de Mircea Eliade

Publicata in 1969, in volumul: ,,La tiganci si alte poves?tiri" (dupa ce aparuse la Paris, in 1959), nuvela mentionata a fost caracterizata drept ,,o capodopera a fantasticului roma?nesc" (Eugen Simion) si se incadreaza in proza fantastica a lui Mircea Eliade. Din aceeasi categorie de lucrari mai fac parte nuvele ca: ,,Pe strada Mantuleasa", ,,Tinerete fara de tinerete", ,,19 trandafiri", ,,La umbra unui crin", ,,in curte la Dionis" si altele.

Fantasticul este o categorie estetica, in sensul ca infa?tiseaza o modificare posibila a frumosului.Etimologic, termenul denumeste ceea ce este creat de imaginatie, irealul.

Definit ca ,, intruziune brusca a misterului in cadrul vietii reale" (P.G. Castex), fantasticul reprezinta o ruptura in univer?sul cunoscut, care nu poate fi explicata prin legile lumii reale.

Episoadele nuvelei marcheaza un numar de intrari si iesiri(treceri) ale personajelor de la un tip de existenta la altu, fapt pentru care nuvela ar putea fi interpretata ca o alegorie a mortii sau a trecerii spre moarte.

Erou este ales (insemnat de catre destin), supus unui sir de incercari de-a lungul itinerariului, constituind ca alternanta viata/moarte, sacru/profan.

In aceasta nuvela distingem doua planuri: cel real(in care evolueaza cu ignorare totala a oricarui mister, Gavrilescu, profesor de pian) si cel simbolic(care dezvolta tema iesirii in timp sau a trairii simultane in doua planuri diferite)

Tema nuvelei ,,La tiganci" o constituie moartea ca eveniment, dar si ca mijloc de recuperare a sacrului.

Actiunea nuvelei este plasata in cotidianul banal, care, initial, nu anunta, in aparenta, nimic neobijnuit: tranvaiul, strada, indivizi comuni se inscriu intr-un cadru in care Gavrilescu este perfect adaptat. Gavrilescu este profesor de pian, cand acesta se intorcea acasa de la lectii, in tranvai intra in vorba cu ceilalti calatori: o discutie in care sunt evidentiate primele obsesii ale lui Gavrilescu: caldura si colonelul Lawrence. Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza, profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: ,,Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist".

Acesta isi exprima propria parere despre caldura: ,,caldura e incinsa , nabusitoare", ,,e teribil de cald", ,,nu s-au mai pomenit asa calduri din 1905" , ,,e cald intr-adevar". Caldura constituie un indiciu al evenimentelor neobijnuite care se vor petrece(ea produce mutatii, altereaza perceptia). Aceasta motiveaza atractia catre gradina tigancilor. Colonelul Lawrence este un fel de simbol al intelectualitatii eroului: ,,E cald intr-adevar-spuse el. Dar cand e omul cult,le suporta usor pe toate. Colonelul Lawrence bunaoara".