In literatura romana, tematica rurala este o trasatura definitorie. Figura taranului a fost o sursa de inspiratie pentru scriitori care au impus personaje de referinta - Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda. De altfel, tema principala a prozei lui Marin Preda este lumea rurala, prezentata din punctul de vedere al celui care a fost parte integranta a unor structuri imposibil de uitat.
Conceptia ,,taraneasca" despre lume se fundamenteaza pe importanta familiei, iubirii, cinstei, demnitatii, ilustrand o viziune cu radacini adanci intr-o lume pe deplin formata, cu metafizica ei.
Romanul ,,Morometii", scris de Marin Preda, este ilustrativ pentru modul in care este prezentata conditia taranului, bazata pe o filozofie de viata inradacinata in mentalitatea traditionala care pune in centrul existentei unitatea familiei, munca, pamantul, linistea.
- ,,Morometii" se incadreaza in specia romanului, fiind specie a genului epic de cele mai mari dimensiuni, in porza si mai rar in versuri, in care este infatisata o actiune complicara, desfasurata pe o perioada mare de timp cu implicarea unor personaje numeroase. Din punct de vedere al formei romanul este o specie proteica (variata), deoarece se realizeaza prin formule estetice variate, in functie de optiunea scriitorului.
- Este un roman realist, contemporan, modern si obiectiv.Morometii" lui Marin Preda este un roman realist, caruia caracterul anticalofil, asemenea stilului prozatorilor interbelici, ii confera precizie, concizie si claritate. El mai releva si obiceiuri ale satului (jocul calusului, spalatul picioarelor, de Rusalii, ritualurile de inmormantare, cina, secerisul), constituind o fresca a satului romanesc traditional din Campia Dunarii si , totodata, un element adiacent in constructia realismului. Structura sa este cinematografica, iar relevarea reactiilor sufletesti ale personajelor il incadreaza in realismul psihologic.
Se incadreaza si in categoria de roman modern si obiectiv prin faptul ca formelor literare traditionale interfereaza cu cele moderne.
In orice scriere insa se regasesc si elemente specifice ale altor curente literare. De romantism se leaga unele episoade cu valoare de simbol, dramatismul unor conflicte, descrierile de natura unele scene de dragoste.
- Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la pers a III-a, nonfocalizata, perspectica narativa fiind auctoriala. Viziunea ,,dindarat" presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se implica in fatele prezentate, lasa viata sa curga. Naratorul omniscient tie mai multe decat personajele sale si, omiprezent, dirijeaza evolutia lor ca un regizor unviersal. El plasmuieste traiectoriile existentei personajelor, conform unui destin prestabilit si legii cauzalitatii. De aceea textul contine semne prevestitoare ale sfarsitului fiecarui personaj, care este o victima a fatalitatii : nu poate iesi din destinul lui (,, roman al destinului"). Inlantuie temporal si cauzal, fatele sunt crediblie, verosimile. Efectul asupra citittorului este de iluzie a vietii ( veridicitate) si de obiectivitate.
- TEMA: Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala - a unei familii de tarani dintr0un sat dinCampia Dunarii, Silistea- Gumesti. Aceasta tema se impleteste cu altele, care nuanteaza fesca vietii rurale dinainte si de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.
- Titlul asaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este si ,,un roman al deruralizarii satului" (N. Manolescu).
O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie M. Si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator, relatia dintre individ si istorie nuanteaza tema sociala.
Romanul, prin titlul sau atentioneaza cititorul asupra conflictului principal, generat de drumul de la individ la familie.
compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a curgerii timpuli naratiunii.
- Compozitie/Tehnici narative:
Volumul este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata, care se desfasoara pe parucrsul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza viata ruralq: cina ( la inceput), taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Ioncan, hora, fuga Polinei cu Birica 8 la sfaesitul primei parti).
Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, inepand cu plecarea lui Achim cu oile, la Bucuresti si pana la serbarea scolara cu ocazia careia Niculae ia premiul intai.
Partea atreia, la seceris pwna la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Cele trei parti confera echilibrul compozitiei. Fiecare parte incepe cu o prezentare de ansamblu : masa, prispa si secerisul.
On volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta intr-o forma de un sfert de veac, dela inceputul anului 1983, ana spre sfarsitul anului 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele fapte si perioade de timp sunt eliminate (elipsa) , timpul naratiunii cunoste reveniri (alternanta).
Referitor la compazitia romanului, M Preda adopta o vizune dominata de simetrie si echilibru, actiunea fiind construita in jurul personajului principal.
- Coordonate spatio-temporale
Actiunea romanului se desfasoara pe o perioada de un sfert de veac si infatiseaza destinul tarnului la confluenta dintre doua epoci istorice: inainte si dupa al Doilea Razboi Mondial.
Dimensiunea real- imaginara a spatiului unde se desfasoara actiunea este realizata, pe de o parte, concret - satul Silistea-Gumesti din Campia Dunarii, iar pe de alta parte, simbolic -stanoaga podistei, casa, ograda, poiana lui Iocan, campia.
Observam in primul volum, cum se dilata timpul prin descrieri minutioase ale unor oameni, scene , intamplari, aparent fara mare semnificatie, prelungindu-se durata miscarii narative.
- Incipitul/Finalul Incipitul este reprezentat prin perspectiva spatialq dar mai ales temporala din primele randuri ale romanului : ,, In campia Dunarii, in satul Silistea-Gumesti, cu cativa ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi ondial, timpul parea rabdator cu oamenii iar viata se scurgea fara evenimente majore".
In finalul romanului se pune accent din nou pe problema timpului, care se dovedete nerabdator si capabil sa genereza transformari in gospodaria taraneasca. Finalul primului volum este deschis. In legatura cu personjul Ilie M se poate constata ca in incipit este inconjurat de familie, pentru ca in final sa ramana singur, strivit de o lume insensibila, mediocra si egoista.
- Moduri de expunere Se utilizeaza o gama larga de moduri de expunere. Naratiunea este densa, cuprinzaptoare, reliefand totalitatea aspectelor dinlumea satului. Pretutindeni se face auzita vocea naratorului care caracterizeaza actiunile, gesturile sau starile personajelor ori isi exprima punctul de vedere in legatura cu faptele narate.
Pasajele narative sunt intrerupte de dialog sau de monolog. Dialogurile sunt de o varietate uimitoare, pentru ca ele exprima nu numai felul de a vorbi al personajelor, dar si psihologia lor, starea sufleteasca
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.