Baltagul

Criticii literari au considerat acest roman o parafraza moderna a baladei populare Miorita. Intr-adevar romancierul a pornit de la cunoscuta balada populara romaneasca, pe care l-a apreciat ca cea mai nobila manifestare spirituala a neamului nostru.

Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte doua balade populare romanesti Dolca si Salga. Dupa propria marturisire a autorului, la baza romanului sta si un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discutie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban si despre posibilii faptasi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente si a elaborat o constructie epica, riguroasa, plasand in centru o psihologie feminina complexa. Din balada a retinut ideea conflictuala: doi ciobani se inteleg sa-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile.

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.

Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.

In fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii romane moderne.

Firul epic central il reprezinta incercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie intr-o monografie a satului moldovean.

Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzand asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.

Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.

Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, inmormantare)