Bade Ioane

Intinsele teritorii ale liricii argheziene pot fi si au fost compa rate cu tarimul eminescian, pentru ca in ambele cazuri vocea poe tului a schimbat harta poeziei romanesti. Cautarea lui Dumnezeu, iubirea, moartea, rinduielile sociale, farima de existenta a copii lor, alaturi de insasi arta creatiei sint fetele omenescului ce au framintat constiinta artistica a acestui poet. Primul sau volum de versuri, aparut in 1927, este si cel mai mult studiat in scoala: Cu vinte potrivite. Titlul dezvaluie puterea poetului de a lucra asupra vorbelor cum ai lucra o materie palpabila, cu modestie si rabdare. i3v5421ix76nme Taranii uniti cu brazda lor ii sint poetului incepatori de lume, stramosi vazuti uneori ca niste zeitati.

Poezia Bade Ioane. este o poezie despre taran, dar in acelasi timp despre mestesugul de a zamisli poezia.

Orice text literar, dar mai ales cel poetic, ofera o suprafata vizibila (cuvinte si fraze cu intelesul lor. imediat) si pastreaza adincimi ale intelesului, sensuri ascunse, la care se poate ajunge prin observarea atenta a termenilor, a constructiilor si prin gindire asupra lor, din afara si din interiorul textului. Poezia foloseste for me concentrate si surprinzatoare; poezia explica, nu spune atunci cind gare ca o face. Prima treapta a interpretarii o constituie citirea atenta a titlului. Vocativul si apelativul popular Bade anunta o adresare directa. Poezia se adreseaza, prin urmare, lui Badea Ion, adica unui taran, dar, pentru ca se foloseste cel mai comun nume romanesc (mai ales in rindul taranilor), intelegem ca se adreseaza oricarui taran, tuturor taranilor, intregii taranimi. Acest lucru se pricepe usor dupa lectura. Important este sa aflam de ce autorul a ales o asemenea forma. Adresarea la singular este mai con vingatoare, mai fireasca, fiindca este mai sincera si mai apropiata, mai ^omeneasca. in aceasta poezie persoana intii a celui care vorbeste reprezinta chiar persoana poetului (ceea ce nu se intimpla intotodeauria cind se foloseste persoana intii in poeziile ce exprima sentimente in mod direct). Poezia are trei strofe, si daca urmarim unitatea lor de continut, . observam ca in prima se realizeaza un porttet al taranului roman, continuat in strofa a doua prin detasarea unei trasaturi dominante si a unui mare eveniment in destinul taranimii; ultima strofa intre geste portretul, poetul simtindu-se un marunt stihuitor in fata creatiei artistice a taranului.

Poezia se poate segmenta si altfel, tot ternar: prima parte, mar cata de conditional (m-a? gindi, ti-ar mai fi pe plac, i-a$ cinta, -ar placea) si conjunctiv (sa-ti fac, sa mai fie) exprima dorinta de a inchina un cintec taranului, dar si o oarecare nesiguranta, venind din necunoasterea tainelor sufletului acestuia. Partea a do ua, incepind cu Barbat ai fost fixeaza existenta in timp a taranului (veacuri, ceasul), istoria lui, faptele obiective, si din acest motiv tonul devine ferm in raport cu cel initial, parca soptit. Modul ver bal este acela al ...