Actul creației argheziene în poezia Testament și Cuvânt

Scriitorul Tudor Arghezi (21 Mai 1880-14 iulie1967) a fost recunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea poeziei si literaturii pentru copii. Debutul lui a fost in anul 1896 in cadrul revistei Liga Ortodoxa.

Poezia Testament face parte din volumul Cuvinte potrivite din anul 1927. Poezia este o arta poetica moderna cu bazele esteticii argheziene, referindu-se la idei, mesaj, limbajul si expresia poetica. Poezia Testament marcheaza trecerea de la valorile materiale la valorile spirituale si anume brazda se transforma in calimara, sapa in condei. Textul este facut sub forma unui monolog. Acesta este tinut de tatal unui fiu spiritual care ii lasa mostenire spirituala o carte. Arta poetica este o creatie in versuri care exprima conceptia, convingerile despre menirea artei si idealul poetic al autorului. Acest concept subliniaza menirea autorului in Univers si misiunea artei sale.

In aceasta poezie Tudor Arghezi isi exprima convingerile asupra artistului in societate, menirea literaturii si arta literara. Este o arta poetica moderna pentru ca apare transfigurarea socialului in estetica uratului. Aceasta cauta frumosul artistic in toate aspectele vietii. Poezia Testament exprima dureri seculare spre exemplu ocara, durerea surda si amara in care se regaseste rolul etic. Imaginile regasite in poezie nu sunt estetice, ex: ciorchini de negi. Tema poeziei este creatia lasata mostenire unui fiu spiritual.

Poezia Cuvant apare in anul 1935 in volumul Carticica de seara. In aceasta poezie autorul transmite modul de creare a poeziei prin parerile despre rolul sau si al operei sale, devenind astfel o arta poetica. Titlul poeziei porneste de la ideea biblica La inceput a fost cuvantul. Autorul isi exprima direct sentimentele despre darul pe care il lasa cititorului: Vrui cititorule sa-ti fac un dar. Legatura creata intre emitator si receptor este una foarte puternica. Folosirea vocativului cititorule sugereaza apropierea dintre cei doi, forma pronominala dumitale exprimand respectul fata de receptorii creatiei sale.

Deasemenea sunt surprinse in opera sa si elemente ce dau culoare si prospetime vietii: Macar cateva crampeie/ Macar o tandara de curcubeie, / Macar nitica scama de zare, / Nitica nevinovatie, nitica departare/ As fi voit sa culeg drojdii de roua, / Intr-o carticica noua, / Parfumul umbrei si cenusa lui. Sentimentul viu reiese din orchestra vesela: harpa, cimpoi, violoncel inlocuite de corul pitigaiat brotacel, lacusta, scatiu. Toate aceste imagini auditive transformand cartea intr-o adevarata armonie de sunete. Muzicalitatea poeziei este data de metafore suflete de molecule, scama de zare, de rima imperecheata si monorima.

...