Dacismul Irațional și Magic în Perioada Interbelică

Motto: “În cultura noastră a fost necesar să ne întoarcem mereu la începuturi, să reluăm iar şi iar totul de la capăt. Mereu ne-am văzut obligaţi […] să repetăm că «de la Râm ne tragem», că suntem români şi vorbim româneşte, că e normal să scriem cu caractere latine, de vreme ce limba noastră derivă din latină, că n-am părăsit nicicând o clipă, meleagurile pe care locuim.”

Dumitru Micu

Dacismul îşi face prezenţa odată cu interesul romanticilor pentru etnogeneză şi pentru mitologia din spaţiul traco-dac. Se conturează ca un curent de idei, mai mult sau mai puţin unitar, mai ales în perioada interbelică, de multe ori fiind asimilat cu orientarea tradiţionalistă. Cunoaşte câteva puncte de maxim interes între care, apariţia, în 1926, a monumentalei opere a lui Vasile Pârvan, Getica, de referinţă în istoriografie.

În perioada interbelică ideea dacică s-a transformat uneori în dacism, tracism ori tracomanie, devenind suport ideologic pentru extremismul de dreapta (mişcarea legionară). Şi în perioada postbelică, în plin ceauşism, dacismul a avut adepţii lor frevenţi, atât în ţară, cât şi în diasporă.

Dacismul iraţional şi magic în perioada interbelică a apărut în opera unor mari scriitori români, cum ar fi Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, George Călinescu etc.

„Anul 1933 marchează un moment important pentru destinul artistic al lui Sadoveanu: apare romanul Creanga de aur. Scriitorul atingea o vârstă a deplinei maturităţi creatoare – 53 de ani. Avea publicate, la acel moment, 70 de volume, fiind apreciat atât în ţară, cât şi peste hotare. Încerca să se apropie de o temă de mare importanţă pentru creaţia sa, experienţa trăită permiţându-i să abordeze subiecte complexe şi să imprime scrierile sale un caracter totalizator.”

Romanul Creanga de aur a reprezentat acea necesară descoperire artistică, care i-a permis lui Mihail Sadoveanu să investigheze cea mai îndepărtată epocă a istoriei noastre. Această operă vizează perceperea ideii de carismă din universul artistic al lui Mihail Sadoveanu.

Vechimea, după cum s-a mai afirmat, a constituit, în permanenţă, ruminaţie pentru scriitor, adică o framântare a unei idei obsedante.

„În aparenţă, Creanga de aur, este un roman pe care l-am putea încadra cu uşurinţă în categoria scrierilor istorice propriu-zise. Motivul ce ne face să judecăm astfel este următorul: acţiunea de derulează într-o perioadă veche, dar bine precizată, şi anume anii 780-794. Iniţierea egipteană a personajului Kesarion Breb corespunde unor evenimente istorice cvasi-veridice, în pofida faptului că prozatorul nu oferă detalii relevante despre protagonistul lucrării. Naraţiunea începe într-o atmosferă învăluită de mister, aspectele-cheie fiind emblematice şi greu de decodificat, cu atât mai mult că autorul uzează de modalităţi de expresie generatoare de ambiguitate.”

În linii generale, romanul Creanga de aur respectă adevărul referitor la cele mai importante momente din istoria Bizanţului. Ficţiunea apare atunci, când este prezentată lumea dacică, elementele sacre ale cultului lui Zamolxe. Datele privind coabitarea vechii legi cu cea nouă,a creştinismului, deci, înainte de apariţia primelor state româneşti, aveau nevoie de mai multe repere sigure. Or, informaţiile furnizate de textele istoricilor antici Strabon, Dion Chrysostomos, Iordanos s-au dovedit a fi extrem de sărace; faptul acesta a fost suplinit prin bogata-i imaginaţie a lui Sadoveanu, precum şi prin intuiţia lui excepţională.

„Mihail Sadoveanu îşi propune în romanul Creanga de aur un scop bine determinat: să transforme dragostea inocentă dintre eroii principali ai romanului (Breb şi Maria) într-un purgatoriu al suferinţei, perpetuând-o, astfel, în eternitate. Proba dragostei reprezintă o accentzuare vădită a calităţilor bărbeăteşti, a naturii umane puse în slujba celor mai nobile sentimente. S-a menţionat de către unii critici literari că această dragoste nu este nicidecum o provocare, o chemare, o paiză rea, care ar vrea să corupă sufletul, neatins de vicii, al profetului dac Kesarion Breb.”