Sapaturile sistematice executate de arheologii francezi in Valea Reginelor, inca din anii '70, au dus la descoperirea a peste o suta de morminte in aceasta zona. Totusi, problemele pe care le ridica aceasta vasta necropola sunt departe de a fi rezolvate. Prima, si cea mai importanta, pare sa fie aceea a detectarii locului in care au fost plasate mumiile sotilor si mamelor de rang regal, ascunzatoare ramasa inca nedescoperita.
Pe timpul dinastiei rameside, zona numita azi Valea Reginelor era cunoscuta de egipteni sub numele de Ta Set Neferu, termen tradus de obicei prin "locul desavarsirii" (sau al "perfectiunii"). In epoca araba, i se zicea Beban-el-Soltana, adica "portile sultanelor". Oricum, necropola denumita azi Valea Reginelor pare sa fi fost asociata, inca din perioada intemeierii ei, in vremea Noului Imperiu, cu ideea prezentei acolo a unor femei, si inca a unor femei suverane. Situata pe malul occidental al Thebei, al sud de Valea Regilor, aceasta va fi o necropola prin excelenta princiara.
Primele morminte studiate (datand din timpul dinastiei a 18-a) au facut cunoscute numele mai multor printese si fii de regi ce se regasesc in documente (Ahmes, Merytre sau Minemhat). In timpul aceleiasi dinastii, situl funerar era rezervat unor mari demnitari, precum vizirul Imhotep al lui Tutmes I, si altor personaje de rang inalt din anturajul familiei regale. Asa cum precizeaza egiptologul Christian Leblanc, conducatorul acestei expeditii patronate de C.N.R.S. (Centrul National de Cercetari Stiintifice din Franta), "necropola se deschide inca din timpul domniei lui Ramses I si pentru reginele sau mamele unor regi", ceea ce pare sa confirme, la prima vedere, sensul lui "Ta Set Neferu", asociat cu ideea de frumusete a suveranelor. Totusi, acelasi termen mai are si sensul de "tinerete", caci exact prin acest cuvant textele egiptene ii denumeau pe tineri.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.