Unirea Moldovei Și Țării Românești

Unirea Tarii romanesti si a Moldovei reprezinta unul din momentele cruciale ale istoriei patriei noastre, actul politic care sta la baza Romaniei moderne.

In ziua de 5 ianuarie 1859, Adunarea electiva de la Iasi a ales ca domn a Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, revolutionar pasotist si luptator inflacarat pentru cauza Unirii. Alegerea cestuia insemna un triumf al ideilor unioniste si democratice, al aspiratiilor de veacuri ale poporului roman. In noaptea de 23/24 ianuarie, la Bucuresti deputatii partidei nationale, au convocat o sedinta la hotelul Concordia, unde au hotarat sa propuna Adunarii ca domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.

In dimineata zilei de 24 ianuarie la ora 11, propunerea facuta de Vasile Boierescu a fost acceptata, deputatii coservatori fiind nevoiti sa cedeze vointei poporului.

Proclamarea lui Cuza ca domn al celor doua principate a declansat o puternica explozie de entuziasm, mai ales in Transilvania care astepta cu si mai multa incredere momentul favorabil unirii cu Tara. Prin propriile forte poporul roman realizase Unirea si intemeiase statutul sau national. Unirea, natiunea a facut-o, avea sa declare Mihail Kogalniceanu in anul 1862. Natiunea romana a venit la cunostinta pozitii ce i-se cuvine intre natiunile Europei, afirma Timotei Cipariu. Ziua de 24 ianuarie se inscria pentru totdeauna in istoria patriei ca: Ziua renasterii nationale marcand intoarcerea tarii noastre in noua etapa a evolutiei ei capitaliste, purtand bazele Romaniei modern, ridicand pe o treapta superioara lupta pentru eliberare nationala. ...