Tipologii Planimetrice Ale Bisericilor Din Moldova

Biserica cu plan simplu, romanic, este alcatuita din naos, pronaos si se sfarseste cu absida altarului, fiind impartita longitudinal in trei nave de sase stalpi cu sectiune patrata (patru in naos, doi in pronaos). Spre apus, biserica se prelungeste cu un pridvor inchis. Zidurile exterioare sunt intarite de o serie de contraforti.

Plan romanic, alcatuit din naos, pronaos si o absida semicirculara la interior si poligonala neregulata la exterior Planul este impartit ca si cel al bisericii de la Radauti. Desi la Radauti pronaosul este mult mai mic decat naosul, la Dolhesti aceste doua incaperi sunt aproape egale. Stalpii care la Radauti separa nava centrala de navele laterale, la Dolhesti au fost alaturati zidurilor laterale, determinand niste nise oarbe mai putin adanci. Altarul, de forma poligonala ca si exteriorul, este separate de naos printr-un zid strapuns de trei usi. In dreapta si in stanga exista cate o nisa mica luminata de ferestre inguste care au functia de proscomidie si diaconicon.

Acest tip de biserica se va regasi mai tarziu la biserica Sf. Nicolae din Balinesti, si la biserica Sf. Cruci din Volovat.

Biserica de la Balinesti Planul acesteia este putin modificat, biserica sfarsindu-se atat spre rasarit cat si spre apus cu cate o absida poligonala, iar in interior nu se mai regasesc nisele oarbe de pe peretii laterali, ca in cazul bisericii de la Dolhesti. Ceea ce da acestei biserici un caracter deosebit este turnul clopotnitei care este alipit fatadei laterale de sud, in punctual unde ia nastere absida pronaosului. Partea inferioara a clopotnitei constituie pridvorul deschis.

Biserica Inaltarii Sfintei Cruci din Volovat Mult mai apropiata ca forme si partiu de biserica din Dolhesti, si mult mai conforma cu principiile constructive de la Radauti este biserica Inaltarii Sfintei Cruci din Volovat.

Este ultima de acest tip si impreuna cu cea din Balinesti si cea din Dolhestii Mari sunt modeste bisericute de tara si au ca prototip planul bisericii Sfintei Treimi din Siret.

Biserica Arbora Se inrudeste din punct de vedere constructive atat cu bis din Borzesti, cat si cu cea din Cotnari. Spre deosebire de ele, aceasta prezinta in grosimea zidurilor naosului, la interior, doua scobituri usoare, care aminteasc de locul absidelor laterale, iar in exterior, in fata pronaosului, se gaseste o puternica nisa, obtinuta prin prelungirea zidurilor laterale.

Aceasta nisa servea drept clopotnita. Pronaosul de forma dreptunghiulara, dispus in lungul axei mari, este egal cu naosul.

Biserica din Reuseni.

Putin mai mare decat Arbora, o reproduce totusi intocmai.

Procedeul intrebuintat la manastirea Neamt pentru obtinerea unei biserici de dimensiuni neobisnuite, se repeat intocmai la Biserica manastirii Dobrovat. Planul este asemanator cu cel al bisericii Arbora dar pronaosul este ingustat, dandui-se functiunea de gropnita. Spre Apus i s-a adaugat in pronaos nou, de farma si dimensiuni obisnuite. Naosul este asemanator cu ...