Dupa secolul al XVI-lea economia european (in special cea din Europa Occidentala, inregistreaza anumite metamorfoze spre o epoca moderna. Insa asa cum apreciaza specialistii, in zona Europei aflate la rasarit de Elba economia cu trasaturile evului mediu s-a prelungit pana spre jumatatea secolului al XVIII-lea, ceea ce evidentiaza existenta unui decalaj, a unei ramaneri in urma a tarilor est europene fata de cele centrale si vestice ale continentului.
Intre principalii factori care au determinat evolutia economica a Europei mentionam: marile descoperiri geografice si cuceririle coloniale; instaurarea statului monarhic in principalele tari (regim care garanta securitatea bunurilor, a transporturilor, percepea impozite, avea monopolul comertului exterior, etc.
) ceea ce a adus inceputurile formarii pietei mondiale; mercantilismul; constituirea pietei financiare; Renasterea si Reforma; prima revolutie industriala, cea care a schimbat lumea cum putine evenimente au facut-o pana atunci.
Perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVIII-lea si anul revolutionar 1821 este apreciata de literatura de specialitate ca reprezenand sfarsitul epocii feudale.
Practic insa, abia reformele agrare infaptuite la mijlocul secolului al XIX-lea vor deschide mai larg calea catre economia de piata, desi dupa aceasta data, in forme sui-generis, vor persista rudimente ale epocii feudale.
Epoca moderna este caracterizata in istoria universala printr-un mare avant al fortelor de productie, prin aparitia unor noi relatii sociale, prin profunde schimbari politice si dezvoltarea accelerata a stiintelor si culturii. Este o epoca de lupta impotriva obscurantilismului, a inapoierii, de creare a noului umanism sub forma luminismului.
Punctul de debut al epocii moderne este socotit a fi anul 1821, adica revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, aceasta avandu-se in vedere implicatiile multiple si consecintele ei asupra evolutiei de ansamblu a tarilor romane, inclusiv in ceea ce priveste restaurarea treptata a suveranitatii si autonomiei Moldovei si (arii Romanesti.
Inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea, se vadesc semne ale dezintegrarii relatiilor de productie feudale si de aparitie a unor noi relatii, procesul accentuandu-se si in prima jumatate a secolului al XIX-lea. - sporirea diviziunii sociale a muncii, implicit a productiei mestesugaresti, manufacturiere si in final masiniste.
- formarea si dezvoltarea economiei de piata, exprimata prin largirea pietei interne si inlocuirea economiei naturale cu cea de schimb.
- intensificarea relatiilor economice si culturale intre tarile romane, etc.
Toate aceste elemente ale noului se petrec paralel si in contextul procesului de constituire a natiunii romane, cand se afirma si o ideologie nationala ce viza reinnoirea sociala si emanciparea.
Perioada aceasta poate fi impartita in doua etape distincte: I. perioada pana la 1829 II. perioada 1829-1848. I. In aceasta perioada progresele economice nu ...
1. V.M.Zaberca - Momente din istoria economiei nationale romanesti,
ed. Eftimie Murgu, Resita, 1996.
2.V.M.Zaberca - Istoria economiei nationale romanesti,ed. Eftimie
Murgu, Resita, 2001.
3. Maria Muresan - Istoria economiei.Epoca moderna si cea
contemporana, ed. Economica,1995.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.