Sfânta alianță

Sfanta Alianta este o organizatie internationala reactionara, creata de monarhii din Europa dupa caderea imperiului lui Napoleon, cu scopul de a inabusi miscarea revolutionara si de eliberare nationala din Europa. Inspirata de tarul Rusiei, Alexandru I si cancelarul Austriei, Metternich, actul de constituire al Sfintei Aliante a fost semnat la Paris (1815 de Alexandru I, de Francisc I, imparatul Austriei, si de Frederic Wilhelm al III-lea, regele Prusiei. Anglia a refuzat sa adere la Sfanta Alianta. Mai tarziu au aderat la Sfanta Alianta, majoritatea suveranilor din Europa. Pactul reinnoit prin patru congrese, afirma solidaritatea de interese dintre suverani, care se angajau sa se ajute reciproc in lupta impotriva actiunilor revolutionare. La congresele de la Troppau si Laibach (Ljubljana), Sfanta Alianta a aprobat interventia trupeloraustriece impotriva revolutiei din Neapole (1820-1821) si impotriva puternicei miscari revolutionare din Piemont (1821). Conform hotararilor congresului de la Verona, trupele franceze au intrat in Spania si, dupa ce au inabusit (1823) revolutia burgheza izbucnita in anul 1820, au restaurat puterea regala absoluta. Sfasiata de numeroase contradictii interne, Sfanta Alianta a inceput sa se destrame; o lovitura puternica a primit-o din partea revolutiei din 1830 din Franta si din Tarile de Jos, iar dupa revolutiile din 1848-1849 s-a destramat definitiv.

...