Revoluția franceză

In Franta, criza nu rea economica, ci politica. Regele Ludovic al XVI lea era investit cu toate puterile care I-ar fi fost necesare pentru realizarea unor reforme care intarziasera prea mult. Singura piedica era lipsa banilor. Incercarea de a cere noi impozite a intampinat opozitia nobilimii si a Parlamentelor din provincie, care voiau sa limiteze puterea monarhiei. Ca masura exceptionala, regele a hotarat convocarea Starilor Generale. Mai mult, el a acordat Starii a Treia un numar de deputati egal cu al celorlalte doua stari. In fiecare parohie, apoi in fiecare provincie, francezii au ales deputatii si au redactat caiete de doleante.

Lucrarile Starilor s-au deschis la 5 mai 1789, la Versailles. Discursul regelui, in care nu era vorba decat de reforma finantelor, I-a nemultumit pe deputatii burgheziei, care cereau sa participe la conducerea tarii. Dupa saptamani de discutii zadarnice, Starea a Treia s-a declarat reprezentanta a intregii natiuni si ameninta ca refuza sa plateasca orice nou impozit. Cand regele a incercat sa inchida lucrarile adunarii, deputatii au luat initiativa de a forma, impreuna Adunarea Nationala Constituanta. Ei au jurat sa dea tarii legea fundamentala care ii lipsea.

Regele, la indemnul Curtii, a dat ordin trupelor sa se concentreze in jurul Parisului si Versailles-ului. Afland ca regele se inarma, parizienii au atacat si cucerit Bastilia. Aceasta veche fortareata transformata in inchisoare reprezanta un adevarat simbol al absolutismului.

Stapana pe oras, burgheia a format garda nationala. Parisul a devenit adevaratul centru al puterii politice si militare. In timp ce in provincii aveau loc rascoale ale taranilor, Adunarea Nationala Constituanta isi continua lucrarile. Sub presiunea revoltelor au fost desfiintate privilegiile nobilimii. La 26 august 1789, Adunarea a adoptat Declaratia drepturilor omului si cetateanului.

Prin acest act se afirma se afirma suveranitatea poporului. Cetatenilor statului li se garanta libertatea individuala, libertatea constiintei si gandirii, ba chiar alegerea personala a religiei. Erau recunoscute libertatea presei, libertatea cetateanului de a alege si a fi ales. Se afirma ca proprietatea este un drept sfant, de aceea nici o autoritate nu poate sa o stirbeasca. Toate drepturile si libertatile cetatenesti prevazute prin acest act erau socotite sacre. Pentru a fi insa respectate erau necesare legi, care sa exprime vointa intergii natiuni. O data adoptate, acestea trebuia sa fie respectate de fiecare cetatean in parte. Monarhia constitutionala In urma actiunilor revolutionare din Paris si a activitatii Adunarii Constituante in Franta s-a instaurat un nou regim politic.

Au fost adoptate legi privind organizarea administrativa. Teritoriul statului rea impartit in departamente, districte si comune. Functionarii statului reau alesi de catre cetateni, iar judecatorii primeau leafa de la stat. Vechile impozite au fos inlocuite cu altele noi, calculate in functie de averea ...