Previzualizare referat:

Extras din referat:

Domnitor al Tarii Romanesti (~1377 - ~1385). Fiul lui Nicolae Alexandru, fratele lui Vladislav-Vlaicu. Tatal domnitorilor Dan I si Mircea cel Batran.

Durata domniei. Cat a domnit Radu I Basarab nu se stie in mod precis; asociat la tron in 1372, stapanirea lui proprie n-a putut incepe inainte de 6 iulie 1374, de cand dateaza ultima mentiune despre Vladislav Voevod, predecesorul sau. In 1378 Radu domnea insa; in acest an stim, potrivit unei insemnari de pe documentul din 5 august 1424 referitor la manastirea Tismana, ca s-a sfintit biserica manastirii. Cum Radu este ctitor al Tismanei, rezulta ca inceputul stapanirii sale trebuie sa fie anterior macar cu cateva luni; se admite in genere anul 1377. Sfarsitul ei are loc inainte de 3 octombrie 1385, cand se constata ca domneste fiul sau Dan I.

Evolutia raporturilor cu Transilvania si Ungaria. Stim ca spre sfarsitul vietii, Vladislav era in raporturi incordate cu ungurii. Aceeasi politica o urmeaza si fratele sau Radu. O cronica italiana, Cronaca Carrarese, vorbeste de o expeditie pe care a facut-o Ludovic, regele Ungariei, intre 5 iulie si 14 august 1377, impotriva lui Radano prinzipo di Bulgaria infedelle. Daca acest Radano e totuna cu voievodul muntean, asa cum s-a presupus si, credem, pe buna dreptate, atunci rezulta ca se ajunsese chiar la razboi. Titlul de prinzipo di Bulgaria pe care-l poarta Radu s-ar explica prin stapanirea sa asupra Vidinului si tinutului inconjurator, stapanire atestata - pretind unii cercetatori - de o inscriptie slava ce se gaseste in Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Intr-adevar, aceasta inscriptie - daca a fost bine citita, ceea ce nu-i deloc sigur - prezinta pe Radu ca domn singur stapanitor al Ungrovlahiei, al Vidinului si al oblastiei (adica al tinutului! ) Vidinului. Tot voievodul muntean ar fi si acel Godon, pe care un document din 1377, aflator azi la Muzeul din Budapesta, il aminteste ca a luptat cu ungurii. Cronica italiana pomenita mai sus arata ca Ludovic ar fi fost biruitor asupra lui Radano. Stirea este insa gresita, deoarece documente ulterioare, absolut sigure, ne spun dimpotriva ca regele ungar nu izbutise sa supuie pe Radu. Caci altfel ce sens ar avea actul din 19 noiembrie - trei luni numai dupa expeditie, prin care Ludovic fagaduieste sasilor din Brasov ca daca, asa cum spera, Tara Romaneasca va ajunge in mainile sale, el le va usura vama pe care trebuiau s-o plateasca. Nici in anii urmatori, speranta lui Ludovic nu s-a indeplinit. In 1382, putin inaintea mortii sale, regele ungar interzicea negustorilor straini care ar veni la Sibiu sa treaca cu marfurile lor in Tara Romaneasca si totdeodata poruncea castelanului de Orsova sa privegheze cu luare aminte zi si noapte la hotarele tarii si sa-i raporteze despre cele ce s-ar intampla sau ar auzi. Relatiile cu Radu erau prin urmare incordate: domnul muntean nu voise sa recunoasca suzeranitatea puternicului sau vecin si intelegea sa-si pastreze independenta. De aceea, Radu nici ...

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Radu I
    • Referat.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
5 pagini
Imagini extrase:
4 imagini
Nr cuvinte:
2 343 cuvinte
Nr caractere:
10 469 caractere
Marime:
12.93KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Gimnaziu
Tip document:
Referat
Materie:
Istorie
Predat:
la gimnaziu
Sus!