Protestantism Originea Denumirii

Dieta Sfantului Imperiu Roman, reunita in aprilie 1529, a hotarat ca, in conformitate cu decretul promulgat de Dieta de la Worms (1524), comunitatile in care noua religie era deja adoptata si nu ar putea fi inlaturata decat foarte greu, sa fie libere sa mentina aceasta credinta, dar pana la reunirea conciliului sa nu mai introduca alte inovatii in religie, si sa nu interzica Messa (slujba religioasa), sau sa profereze amenintari la adresa catolicilor.

Impotriva acestui decret si mai ales impotriva ultimului articol, adeptii Noii Evanghelii electoral Frederick al Saxoniei, landgraful din Hesse, marcgraful Albert de Brandemburg, ducii de Luneburg, printul de Anhalt, impreuna cu deputatii a 14 dintre orasele imperial libere au initiat un protest solemn in care considerau hotararile dietei ca fiind injuste si lipsite de pietate. Importanta acestui protest tine de faptul ca disidentii nu aveau intentia sa tolereze catolicism intre granitele sale. Din aceasta cauza ei au fost numiti protestanti. In cursul timpului conotatia originala de fara toleranta fata de catolicism s-a pierdut, iar termenul este acum aplicat si acceptat de membrii acelor biserici occidentale si secte care, in sec. XVI, au fost stabilite in directa opozitie cu Biserica Catolica. Acesti oameni se numesc Protestanti sau Reformati. Termenul protestant arata mai mult antagonismul fata de Roma; termenul de reformati poate indica aderenta la oricare dintre bisericile reformate. Acolo unde indiferenta religioasa este prevalenta, multi ar spune ca sunt protestanti, mai mult ca sa arate ca nu sunt catolici. Intr-un sens vag, negative, cuvantul este cuprins in noua formula a Declaratiei de Credinta facuta de regele Angliei la incoronarea sa,: Declar ca unt un protestant credincios.

In timpul dezbaterilor din Parlament s-a observat ca formula propusa detrona efectiv catolicismul si nici nu leg ape rege de un crez religios in particular, asa cum nici un om nu stie care este sau care ar putea fi crezul unui protestant credincios.

Oricat de vag si indefinite ar fi crezul personal al unui protestant, are la baza, oricum, cateva reguli standard sau principii, care indica sursa credintei, modalitatile de justificare si de constituire a noii Biserici. O recunoscut autoritate in ale protestantismului, Philip Schaff, in Noua Enciclopedie Schaff Herzog a cunostintelor religioase, exprima principiile protestantismului dupa cum urmeaza.

Protestantul merge direct la cuvantul lui Dumnezeu pentru instruire, in timp ce romano-catolicul consulta invataturile Bisericii si prefera sa ofere acesteia rugaciunile sale prin intermediul Fecioarei Maria si a Sfintilor.

Din acest principiu al libertatii evanghelice si din relatia directa a credinciosului cu Hristos deriva cele trei principii fundamentale ale Protestantismului absoluta suprematie a Cuvantului (1) si a gratiei divine (2) si accesul generasl la preotie Proclama scrierile canonice si mai ales Noul Testament ca fiind unica ...