Primele reforme grecești

Problema cea mai stringenta consta in elaborarea unor legi scrise, punandu-se capat abuzurilor aristocratiei. O prima reforma, care transmisese sarcina aceasta unui numar de 6 tesmoteti, da gres. Dupa tentativa lui Cilon, care incearca sa puna mana pe Acropole si sa instaureze tirania la Atena, dar intampina rezistenta victorioasa a arhontelui Megacles, din familia Alcmeonizilor, tensiunea se mentine la o cota maxima in orasul invrajbit, si lui Dracon i se incredinteaza misiunea de a trece legile in scris (621). Nu cunoaste bine decat legislatia sa in legatura cu uciderile: de-acum incolo pricina se judeca in fata Areopagului, in cadrul unui adevarat proces, prezidat de rege, sau inaintea tribunalului Efetilor, sustragandu-l astfel pe criminal vendetei clanurilor, intre acestea si cel invinuit intrerupandu-se statul in calitate de arbitru suprem. In pofida severitatii pedepselor prevazute (care a facut ca adjectivul draconic sa fie sinonim cu implacabil), se discern principiile unui drept mai uman, deoarece se diferentiaza diferitele tipuri de ucideri.

Dar cauza profunda care provoaca tensiunea sociala este inegalitatea repartitiei proprietatii funciare. Numai Solon, insarcinat, in urma unui acord unanim, sa restabileasca ordinea in oras (594/593), indrazneste sa atace problema respectiva in mod direct. Prin seisahteia (reducerea poverii), masura revolutionara ale carei amanunte sunt incomplet cunoscute, Solon suprima arestarea pentru datorii, pedeapsa careia ii cazusera victime atatia oameni nevoiasi, redusi la sclavie de catre marii proprietari; elibereaza serbii si manosul pamant al patriei din care smulge bornele ipotecare. Este prima data cand, in lumea greaca, se ia o masura atat de indrazneata, facand ca, in mod complet deliberat, interesele statului sa treaca inaintea celor particulare, ale marilor proprietari in cazul de fata, deposedati de samavolnicele lor achizitii din ultimele decenii. Hectemorii dispar, repusi, fara indoiala, in posesia propriilor lor bucati de pamant.

Solon ii favorizeaza de altfel pe tarani masuri de mai mica importanta: instituie prime pentru capturarea lupilor, incurajeaza saparea puturilor, ii ajuta pe cei ce vor sa extinda plantatiile de arbusti, singurele capabile de un randament satisfacator, avand in vedere solul sarac al Aticii, si interzice in mod special taierea maslinilor. Impetuoasa lui solicitudine fata de tarani duce la un nou echilibru social, bazat pe solidaritatea unei clase de mijloc construita din proprietari mici si mijlocii, care va dainui pana spre mijlocul secolului al V-lea. Sprijina in egala masura evolutia care se intrezarea in domeniul artizanatului si in comert. Fixeaza in mod definitiv masurile de capacitate, medimnul pentru cereale, metretul pentru lichide. Atena, care nu batuse pana atunci moneda, face mari progrese in acest domeniu. De-acum inainte, renuntand la etalonul enginetic care o punea sub directa dependenta a acestor opulente vecine, Egina sau Megara, Atena bate piese de argint de un excelent titlu, multumita ...