Opera culturală a lui Matei și Vasile

Domniile lungi ale lui Matei Basarab si Vasile Lupul nu au fost numai o serie de razboaie. Insemnatatea lor in opera culturala a celor doi domnitori si izbanzile lor pe acesta cale trebuiesc socotite ca mai insemnate si mai trainice decat cele dobandite pe campul de lupta. In acesta opera culturala ei au fost ajutati de Petre Movila mitropolitul Chievului, care cum am vazut era roman, fiul lui Simion Voda Movila. Petre Movila, care a fost un mare reformator al ortodoxiei si un fundator de scoli, nu a uitat originea sa romanesca si a sprijinit din toate puterile ridicarea culturii bisericesti in amandoua principatele. El a daruit cate o tipografie completa lui Matei Basarab si lui Vasile Lupul. Primul o aseaza la Campul Lung iar celalalt la manastirea Trei Ierarhi, cladita de dansul la Iasi. De asemenea Petre Movila mai trimite la Iasi si profesori de la Academia lui din Chiev, care au infiintat in capitala Moldovei un colegiu sau scoala domneasca, mai tarziu transformata in scoala greceasca. Tot el il indeamna pe Vasile Lupul sa convoace la Iasi, un sinod al tuturor ortodoxilor, care sa se sfatuiasca asupra masurilor de luat asupra propagandei calvine si luterane. Sinodul s-a tinut la 1642, si astfel Moldova aparu atunci ca centrul religiei ortodoxe.

La acest sinod Petre Movila prezenta un catehism scris de dansul Marturisirea ortodoxa, care a ramas si pana astazi un indreptar al credintei ortodoxe.

Marele merit al lui Matei Basarab si Vasile Lupul a fost ca au introdus limba romana in biserica in locul celei slavone. Tipariturile lui Coresi fusesera un inceput in acest sens, insa ele pornisera de la propaganda luterana, potrivnica legii ortodoxe.

Acum insa domnii principatelor romane incep ei insesi sa porunceasca tiparirea de carti in limba romana. Cauza pentru care limba slavona a fost inlocuita este ca acesta limba incepuse sa devina necunoscuta la noi. Sarbii si bulgarii, care dadeau scriitori pentru cancelariile domnesti in Evul Mediu, nu mai aveau cultura proprie de la caderea lor sub stapanirea turca si romanii care scriau slavoneste scriau tot mai mult o limba plina de greseli, preotii in biserici nu intelegeau ce citeau si cu atat mai putin credinciosii. De aceea Matei si Vasile se vazura siliti sa introduca limba romana in biserica. Acesta introducere nu a fost comleta in vremea lor, caci ei au pus sa se tiparesca in romaneste numai carti de rugaciune si de invatatura, nu se incumetara sa puna sa fie traduse liturghia, Biblia si Evanghelia, care au fost talmacite romaneste ceva mai tarziu. Totusi inceputul introducerii limbii romane in biserica porneste din acesta vreme si un calator sirian, Paul de Alep, care a trecut prin Moldova pe atunci spunea ca la biserica de la Teri Ierarhi se canta intr-o strana romaneste, iar in cealalta in greceste.

Tipografia lui Matei Basarab dela Campul Lung, mutata apoi in Govora tiparea mai multe carti bisericesti, cateva in slavona restul in romana. Pe langa cartile bisericesti se mai tipareau ...