O Imagine Din Tacit

Vom incheia cartea de fata incercand sa deslusim substratul ritualic al unei imagini nord-europene, care combina - si ea -sintaxa sacrificiului si a initierii: este vorba despre un obicei religios, atribuit de catre Tacit, in Germania, Semnonilor, cei mai vechi si mai de vita dintre Suebi53. Spita nobila a Semnonilor si vechimea neamului lor - spune Tacit - e intarita de religie: in zilele hotarate, solii trimise de toate popoarele de-acelasi sange s-aduna intr-o padure sfintita prin semnele ceresti ispitite de la Eseul a aparut initial in Caietele Echinox, voi. 2, Cluj, 2001, fiind reluat in Transylvanian Review, voi. XI, nr. 3, 2002, intr-o traducere in limba engleza pe care i-o datorez lui Bogdan Aldea.

53 Pentru toate citatele din aceasta lucrare am folosit editia bilingva Germania lui Tacit.

Introducere, text, traducere, comentar, apendice critic de Teodor A. Naum, profesor la Universitatea din Cluj-Sibiu [Sibiu], 1942. Pentru a nu ingreuna inutil lectura cu o escalada de trimiteri la sfarsitul textului, la fiecare citat vom preciza, in paranteza, capitolul si pagina din editia romaneasca.

stramosi si printr-o cucernicie straveche si, ucigand un om in numele obstii, implinesc randuielile ingrozitoare ale acestei ceremonii barbare. (XXXIX, 73) Fragmentul care intereseaza demersul nostru e acela care urmeaza: Ei isi arata evlavia pentru aceasta padure sfanta si altfel: nime nu intra-n ea decat numai legat cu lanturi, ca un supus care marturiseste puterea Dumnezeirii. (ibid.) Din pasajul imediat urmator, intelegem ca aceasta patrundere se poate solda si cu un esec, fiindca, intrand inlantuiti in padurea sacra, unii participanti cad si nu mai pot continua drumul, parasirea padurii de catre ei fiind supusa unor restrictii ritualice precise: Daca pica jos, nu-i voie nici sa-l ridice altii, nici sa se scoale singur: el iese din padure rostogolindu-se pe pamant. (ibid.) Eseul nostru isi propune sa sugereze motivul de ordin ritualic pentru care Semnonii intra in padure legati cu lanturi, si semnificatia generala a lantului in contextul de fata. inainte de a purcede la drum, se cuvine sa precizam insa cateva consideratii legate de pasajele tocmai citate, si sa lamurim o dilema de ordin general, care ne va calauzi, destul de imprecis, in meandrele demonstratiei noastre.

Dumnezeul Noului Testament si al crestinismului, deci o antropomorfizare. Tacit foloseste numinosul pentru a defini divinitatea in textul latin, termen care exclude orice sugestie de antropomorfizare. Dimpotriva, trebuie sa ne gandim mai degraba la sacralitate, la energie divina, interpretare confirmata si de catre un pasaj anterior, unde autorul latin precizeaza foarte limpede ca padurea sfanta este, la germani, salasul unei religiozitati de tip stihial, aniconic: Germanii cred ca nici a-i inchide pe zei intre pereti, nici a-i plasmui in chip de om nu se potriveste cu maretia Celor de sus; ei le inchina dumbravi si paduri ...