Istorie cultul marii zeițe mamă divină

Cultul pentru Marea Zeita sau Mama Divina era nelipsit din religia popoarelor antice si daco-getii nu faceau exceptie. Prin asa-numita interpretatio graeca, sursele ce mentioneaza zeitatile feminine le-au atribuit numele similare grecesti. Eliade le indica pe cele importante, in primul rand pe Artemis. zeitate chtoniana analoga zeitelor trace Bendis sau Kotyto (Kotys) (Herodot, IV, 33). Putem identifica, de asemenea, o treime sacra alcatuita din zeul cerului (furtunii), Terra Mater (Mama Pamant) si fiul lor, Dyonisos (cu numele trac de Sabos ori Sabazios) (Istoria., p. 169). A. Bodor (Dacia, N. S. VII, 1963, p. 211-239) presupune cultul cuplului Liber-Libera a fi de origine dacica (De la Zalmoxis., p. 80, nota 134). Bendis, ocrotitoarea femeilor, personifica Luna si corespundea nu numai lui Demeter, dar si Dianei romane (Diana sancta, potentissima). A. Fol si I. Marazov arata ca Bendis era cea mai raspandita personificare traca a Mamei Zeilor. Imaginea ei apare in mai multe reprezentari plastice (O. Dramba, p. 803). In schimb, dupa Paul Mac Kendrick, dacii nu si-au conceput antropomorf zeitele (Pietrele dacilor vorbesc, Bucuresti 1978, p. 152). Cu toate acestea, corespondenta purtata de regii daci cu imparatii romani atesta ca dacii iubeau in general simbolurile (apud Kernbach, p. 389). In perioada daco-romana, li se adauga Minerva, Iuno, Ceres, Proserpina, Libera, Kybele, Isis, chiar si varianta locala a Dianei Mellifica, acestea fiind manifestari ale Zeitei, ale Mamei Divine (Kernbach, p. 390-391). Legenda lui Hermip (transmisa de Diogenes Laertios VIII, 41, Tertullian, De anima 28 si scoliastul Electrei, v. 62), despre Pythagoras, al carui nume este indisolubil legat de al lui Zalmoxis, l-a facut pe Eliade sa evoce o rationalizare a Marii Mame. La Metapont, oras in care se credea ca a murit Pythagoras, casa sa a fost transformata intr-un sanctuar al Demetrei (De la Zalmoxis, p. 41-42). Diodor din Sicilia consemnase: Zalmoxis pretindea ca si lui ii daduse legile Hestia (Biblioteca istorica I, XCIV. 2). Rezulta de aici ca Zalmoxis ar fi fost doar legiuitorul aflat in relatie cu divinitatea protectoare feminina (Kernbach, p. 685), punand in evidenta preeminenta Zeitei. Suidas a mentionat ca numele de Zamolxis apartinea unei zeite!!! (apud Kernbach, p. 685). Mircea Eliade arata ca dupa Suidas, Hera ar fi varianta greaca a lui Zalmoxis (De la Zalmoxis., p. 57; subl. ns.). Desi faptul poate parea surprinzator, nu trebuie sa pierdem din vedere ca multi exegeti considerau numele Zamolxis provenit de la cel al unei zeite: Mama Pamant, reprezentata fie de Semele (zeita Pamantului, mama lui Dionysos), fie de zeita chtoniana traca de prim rang Zemelo, derivand de la cuvantul slav zemle - pamant. Eliade, referindu-se la parerea lui I. I. Russu (Anuarul Institutului de Studii Clasice, V, Cluj, 1947, p. 93), consemna: Pentru savantul tracolog, valoarea semantica a temei zamol- este pamant si puterea pamantului (De la Zalmoxis., p. 60). Ori, este ...