Daca pentru Apusul Europei perioada tratata coincide cu prabusirea Imperiului Roman de Apus si cu ridicarea regatelor barbare, in Rasarit secolele V-VIII se constituie intr-o perioada de metamorfozare a fostului Imperiu Roman de Rasarit in ceea ce va fi, mai bine de un mileniu, Imperiul Bizantin.
Este, deci, o perioada generala de dezvoltare, de inflorire culturala, de expansiune teritoriala si de conturare a unei noi si puternice civilizatii ce va marca pana astazi profilul est-european si intreaga umanitate: civilizatia bizantina.
Pe plan politico-militar, secolul al VI-lea este marcat de ampla campanie purtata de imparatul Iustinian I cel Mare (527 - 565) pentru a recuceri teritoriile romane din Apus, precum si de tratatele de pace incheiate cu persii si intretinute, cu pretul unor mari tributuri, de partea bizantina. In Balcani are loc un fenomen simptomatic pentru toata istoria ulterioara a acestei parti a Europei: patrunderea slavilor si stabilirea lor la sud de Dunare, apoi venirea aici a bulgarilor.
Beneficiind de contributia a doi generali straluciti, buni strategi - Belizarie si Narses, Iustinian reuseste cateva victorii deosebite in Apus: in 534 cucereste Cartagina, in 535 Sicilia, in 536 Roma, in 540 Italia meridionala si centrala (pentru ca in 557 sa o ocupe total), iar in 550 - 554 sudul Spaniei (Cordoba, Malaga).
Perioada iustiniana, desi plina de realizari militare, culturale, religioase (reforma bisericeasca) si administrative (Corpus juris civilis), va fi urmata de una de decadere, cu succesiuni rapide la domnie, cu intrigi si certuri pentru tron, soldate chiar cu unele crime la palatul imperial.
Epoca iustiniana.
Perioada cu cele mai multe realizari, inclusiv in domeniul cultural, este, fara indoiala, epoca iustiniana. Desi preocupat in primul rand de recucerirea provinciilor occidentale (Africa, Italia si Spania), dominat de ideea refacerii vechiului Imperiu Roman din vremurile lui de glorie, Imparatul Iustinian I (527 - 565) nu a neglijat nici politica interna sau viata culturala, ci s-a preocupat personal de administratie, de legislatie si de problemele teologice ale timpului. In vremea guvernarii iustiniene s-au dezvoltat foarte mult toate aspectele vietii culturale: literatura, arta si arhitectura, si s-a intarit unitatea crestinismului prin masuri dure luate impotriva ereziilor si celorlalte culte pagane.
Sprijinit de inteligenta si fidela lui sotie, Teodora, Iustinian va restabili atat ordinea interna (a inabusit in 532 rascoala NIKA), cat si pacea externa cu persii, oferindu-si conditii pentru cuceririle care au urmat: Africa in 534, Italia in 535, Spania in 550 - 554. Presiunea slavilor la N de Dunare este singura care va persista, cu aceeasi intensitate, in tot timpul domniei lui Iustinian. Pentru realizarea visului sau militar, Iustinian a fost, in primul rand, un mare constructor, refacand nenumarate fortarete pe tot teritoriul imperiului, dar in special la Dunare, pentru stoparea migratorilor, si mai ales in Dobrogea de astazi, unde istoricul Procopius de Cezareea aminteste existenta a peste 40 de asezari fortificate de Iustinian: Altinum, Sucidava, Axiopolis, Troesmis
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
