Numele de samniti provine de la acei luptatori invinsi de catre aliatii din Capua ai Romei in 312 I. C. si, de aceea, armura pe care o purta si armele pe care le folosea gladiatorul samnit se presupune ca fiind adoptate in semn de dispret fata de samniti. El folosea o sabie scurta (gladius), un scut lung (scutum) si purta pe piciorul stang o aparatoare (ocrea) din metal sau piele tratata. El folosea deasemeni o casca cu vizor (galea) cu o creasta mare si panas. Gladiatorul secutor isi tragea numele de la termenul a urmari si constituia adversarul etern al samnitului. El lupta de obicei fara armura, inarmat cu o sabie sau un pumnal, aparandu-se cu un scut dreptunghiular sau oval si o aparatoare pe piciorul stang. Bratele erau protejate de curele de piele in care erau infasurate de la cot pana la incheietura (manicae). De obicei era ras in cap, pe care si-l proteja cu o casca rotunda. Gladiatorul trac purta aparatoare la ambele picioare si un scut mic patrat. Armura lor usoara ii facea mai rapizi si mai agili in lupta.
Pe cap purta o casca cu viziera sau deschisa, iar ca arma folosea celebra sabie scurta incovoiata la varf (sica) pe care o purtau si stramosii nostri daci. Gladiatorul murmillo (cuvant derivat dintr-o denumire greceasca pentru un soi de peste) purta scut, sabie si avea drept element caracteristic un coif prevazut cu o creasta care amintea de un cap de peste.
Gladiatorul retiar oponentul traditional al lui murmillio- simboliza pescarul (in lupta cu pestele), de aceea si armele sale erau plasa (iaculum) cu care incerca sa-si infasoare adversarii si un trident sau harpon de prins pesti (fascina). Pe corp purta o imbracaminte in dreptul salelor (subligaculum) si o piesa din metal pe umar (galerus). O varianta a gladiatorului retiar a constituit-o in perioada tarzie a imperiului gladiatorul Laquear, fiind dotat cu un lasso in loc de plasa.
Atat Retiarius, cat si Laquearii erau priviti ca fiind inferiori, urmare a lipsei armurii din echipament.
Altii, specializati in lupta cu animale salbatice, se numeau Bestiarus si proveneau din toate cele patru colturi ale imperiului. Mai existau si alte tipuri de gladiatori, despre care nu avem marturii clare. Poate cel mai popular dintre acestia era Essedarius, un nume derivat din denumirea carului celtic (essedum). Gladiatorii essedarius luptau pe propriile lor picioare, dar probabil ca foloseau carul pentru a-si face intrarea in arena. Ceremonia incepea odata cu sosirea in arena a gladiatorilor in care drapate cu vesminte de purpura brodate cu aur.
Apoi gladiatorii se aliniau in fata lojei imperiale si salutau pe imparat cu formula: Ave imperato, morituri te salutant! (Slava tie, imparate, cei ce merg la moarte te saluta! ) Apoi lupta incepea.
Se obisnuia sa se inceapa spectacolul cu lupte dintre animale salbatice si criminali de drept comun trimisi sa le infrunte complet neinarmati, eveniment numit venatio. Diverse specii de animale salbatice erau ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
