Dupa spusele lui Cicero, situl aparat ales de Romulus era exceptional: coline de tuf cu pante abrupte pe toate partile, inconjurate de rape jilave. Romulus a ales un loc bogat in surse de apa si salubru, desi regiunea era bantuita de boli; caci colinele de aici atrag vanturile si umbresc vaile. (Despre stat, II, 6, 11) Romulus si Remus (descenedenti ai lui Enea si ai lui Ascanius) erau originari din Alba. Bunicul lor, Numitor, a fost detronat de catre fratele sau, Amulius. Uzurpatorul a indepartat-o de la succesiune pe nepoata sa, Rhea Silvia, constrangand-o sa devina vestala. Dar Marte s-a unit cu Rhea Silvia si aceasta a dat nastere celor doi gemeni. Condamnati la moarte de Amulius, copiii au fost abandonati pe apa Tibrului, apoi salvati de o lupoaica si dusi in grota Lupercalului unde i-a alaptat. De aici, au fost luati de niste pastori (Faustulus si Larentia) si crescuti intr-o coliba, denumita mai tarziu casa Romuli. Cand au devenit adolescenti, gemenii l-au ucis pe Amulius, i-au redat Alba lui Numitor, si, dupa ce au consultat augurii, au purces la intemeierea Romei. Aceasta legenda a intemeierii a fost redescoperita in Evul Mediu si in Renastere, dar adevarul ei a fost pus la indoiala inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea. In secolulu al XVII-lea, L. de Beufort (Disertatie asupra incertitudinii primelor cinci secole din istoria romana, Utrecht, 1738) lua in deradere traditiile fabuloase. Desi este limpede ca aceasta istorie relatata de antici a fost reformulata in scop politic (acela de a demonstra grecilor intr-o epoca in care ei ii domina ca romanii au o civilizatie la fel de veche ca a lor) si nationalist, realitatea epocii timpurii a Romei nu este defel limpezita. Numeroasele studii au permis stabilirea unor elemente clare: situl roman a fost locuit cu mult timp inainte de intemeierea orasului, iar el este in realitate o zona de trecere. O alta varianata ar fi ca orasul s-a intemeiat prin sinoicism, adica prin gruparea diferitelor sate instalate pe coline, si prin dezvoltare nucleara a unuia dintre ele care ajunge sa le domine pe celelalte (cel al Palatinului). Pana in secolul III i. Hr., romanii conserva simplitatea si asprimea unui popor de tarani, foarte atasat familiei, in care tatal exercita o autoritate deplina. Ulterior, romanii s-au dezvoltat pe toate planurile, un plan important fiind cel militar. Expansiunea Romei s-a petrecut in mai multe etape (locala, zonala, mediteraneana si continentala) de-a lungul mai multor secole.
Astfel, bazandu-se pe o armata excelent organizata, a carei unitate de baza este legiunea, Roma cucereste Italia, si apoi bazinul Marii Mediterane, distrugand Cartagina si supunand Grecia si Asia Mica. Roma devine capitala unui imens imperiu si inima unei civilizatii imbogatita prin aporturile elenismului si culturii orientale.
Raymond Bloch, Jean Cousin, Roma si destinul ei Roma a profitat de greselile adversarilor ei; a tras foloase din pozitia ei geografica; a manevrat ...
"Roma" - Jean-Noel Robert;"Mic atlas al Antichitatii romane" - Odile Wattel
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
