Basarabia în contextul României întregite

Introducere

Este foarte dificil sa definesti o natiune si este aproape imposibil sa masori toate amanuntele abstracte care o formeaza. Se vorbeste despre natiuni doar cand anumite conditii si trasaturi obiective si subiective de-finesc un anumit grup. Cele mai obisnuite dintre aceste trasaturi sunt des-cendenta comuna, limba, teritoriul,etnitatea politica, obiceiurile, istoria, traditiile si religia, dar putine natiuni indeplinesc simultan toate aceste conditii. Exista multe alte definitii pentru natiune si nu toti autorii sunt de acord cu ele. Una dintre cele mai simple definitii, de exemplu, incompleta, dar adevarata, este ca natiunea este un popor avind un stat propriu, o mostenire culturala comuna si citeva viziuni comune.

Nu toate natiunile sau grupurile etnice simt la fel din aceleasi motive, si nu toate acorda aceeasi importanta unei anumite trasaturi particulare. Oricum, majoritatea natiunilor din Europa de Est sunt destul de bine de-finite de limba, cultura, istoria si teritoriul lor. Multi autori si cercetatori au ajuns la concluzia ca numai limba poate forma o baza pentru unitatea nationala si o unitate de masura suficient de buna pentru pastrarea trasa-turilor nationale sau pentru asimilarea etnica. Romanii, indiferent daca traiesc in Moldova sau in Romania, au in comun un numar impresionant de trasaturi comune; printre acestea sunt istoria, cultura si un teritoriu vecin. In plus, limba este extraordinar de uniforma in toata Daco-Roma-nia, si nu exista nici macar o singura trasatura specifica care sa-i desparta pe moldoveni de restul romanilor.

Scurt istoric

In 1812, Rusia reusea sa anexeze jumatatea estica a Principatului Romanesc al Moldovei. De atunci si pina la primul razboi mondial, cu exceptia unor modificari survenite de-a lungul Dunarii dupa razboiul Crimeii, teritoriul cunoscut sub numele de Basarabia a ramas sub controlul Rusiei pina in 1918. Dupa primul razboi mondial, Basarabia s-a unit cu Romania, dar Moscova n-a acceptat niciodata aceasta unire.

Tratatul de la Paris

La 28 octombrie 1920 a fost semnat Tratatul de la Paris de catre reprezentantii Angliei, Frantei, Italiei si Japoniei pe de o parte si a Roma-niei pe de alta. Conform Tratatului Basarabia era recunoscuta parte in-tegra a statului roman.

Negocierile de la Paris privind recunoasterea internationala a Unirii Basarabiei cu Romania au decurs in conditii dificile, intimpinind obstaco-le deosebit de mari. In primul rind a influentat pozitia ostila a Rusiei so-vietice fata de Romania si evenimentele razboiului civil din intinsurile fostului imperiu tarist. Un alt factor ce a franat tratativele l-a constituit propaganda antiromaneasca promovata la Paris de catre gruparile ru-sesti, formate din fosti ministri ai tarului si membri ai guvernului provizo-riu ( Miliucov, Sazanov, Maklakov), care erau sustinuti de un grup de proprietari emigrati din Basarabia( A. Krupenski si A. Smidt).

Activitatea diplomatiei romane in scopul recunoasterii Unirii Basa-rabiei a fost sustinuta prin eforturile pline de competenta si energie ale lui I. Pelivan, care fusese numit delegat al guvernului roman din partea Ba-sarabiei. El a contribuit la initierea cercurilor politice si a opiniei publice in problema Basarabiei. La Paris a activat o delegatie de basarabeni din care faceau parte N. Codrenu, S. Cujba si Gh. Nastase.

Populatia

Drept urmare a Unirii de la 1918 Romania aproape ca si-a dublat numarul populatiei. Majoritatea populatiei o alcatuiau romanii-71,9%, dupa care urmau ungurii, germanii, evreii, ucraineni si alte grupuri etnice minoritate. In Basarabia acest indice constituia 56,2%. In pofida politicii de colonizare si instrainare promovata de regimul tarist, romanii alca-tuiau majoritatea populatiei provinciei dintre Prut si Nistru. Cel mai mare numar de populatie romaneasca era concentrat in judetele Lapusna (82,23%), Orhei (92,44%), Soroca (79,11%). Rusii si ucrainenii locuiau in majoritatea lor in judetele Hotin, Cetatea Alba si Ismail. Din totalul po-pulatiei provinciei rusi alcatuiau 12,3%, rutenii si ucrainenii 11%, dupa ei urmind evreii cu 7,2%, bulgarii-5,7% si gagauzii-3,4%.

In Basarabia populatia rurala constituia 87%, fapt explicat prin ca-racterul preponderent agrar. Populatia urbana a regiunii s-a mentinut constanta pe parcursul intregii perioade interbelice. Cel mai mare oras al provinciei era Chisinaul (114.896 locuitori), fiind depasit doar de capitala tarii - Bucuresti cu o populatie de 639.040.