Situat in Piata Palatului Regal, edificiul a devenit in timp emblema culturala a Bucurestiului. A fost construit in 1886, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe un teren ce fusese proprietatea familiei Vacarescu. Cladirea este impunatoare, dar tributara modei de atunci. Frontonul neoclasic, cu coloane ionice, pare strivit de cupola masiva si bogat ornamentata. Cu toate acestea, edificiul ramane un reper al vietii culturale romanesti.
Ateneul Roman, institutie care avea drept scop propagarea cunostintelor folositoare in popor, a fost intemeiat ca societate in 1865 de Constantin Esarcu, V. A. Ureche si Nicolae Cretulescu. Ea si-a inceput activitatea intr-un salon al Ministerului Instructiunii, care era pe atunci adapostit in fostul palat al printului Constantin Ghica.
Eforturile de strangere a fondurilor pentru ridicarea unui edificiu reprezentativ, eforturi care au durat circa 28 de ani, au ramas pana la noi cuprinse in cunoscuta formula dati un leu pentru Ateneu. Aceasta lista de subscriptie publica a acoperit insa numai o parte din sumele necesare realizarii constructiei. Bogatia interioarelor, calitatea materialelor folosite, vorbesc singure despre mari sume de bani investite aici.
Din Rotonda Ateneului pleaca patru scari de marmura roz care formeaza balcoane la nivelul superior. Marea sala de conferinte si, ulterior de concerte, cuprinde 600 de locuri si 52 de loji. Deasupra lojilor, o friza lata incinge tamburul cupolei si este decorata cu 25 de fresce reprezentand episoade semnificative din Istoria Romaniei. Ele au fost realizate de pictorul Costin Petrescu.
Friza de fresca, lata de 3 metri, se desfasoara dintr-o parte in cealalta a globului scenei, pe o lungime de 70 metri, si cuprinde 25 de episoade prezentate intr-o succesiune de scene ce se inlantuiesc fara sa fie separate unele de altele. Ilustrarea scenelor reprezentate incepe langa globul scenei, in stanga celui ce priveste loja regala. Succesiune episoadelor este urmatoarea: Episodul I. Traian patrunde in Dacia. Se vede mai intai un fragment din Podul de la Severin construit peste Dunare de arhitectul Apollodor din Damasc. Scena este dominata de figura Imparatului Traian, care, inconjurat de statul sau major, priveste linistit peste tinuturile destinate stapanirii sale.
Episodul II. Colonizarea Daciei. Legionarii romani patrund adanc in Dacia. La orizont se profileaza silueta monumentului de la Adam-Clissi. Episodul III. Contopirea Dacilor cu Romanii. Plamadirea noului popor daco-roman este reprezentata printr-o idila dintre o tanara daca si un tanar legionar roman. Tanara daca, vaduva sau orfana, ingenunchiata pe o piatra de mormant - stela funerara reprezinta piesa gasita de curand in spaturile de la Alba Iulia, aprinde o candela, in timp ce tanarul roman, in picioare, cu capul plecat, ia parte ca o ruda apropiata la savarsirea acestui act.
EPISODUL IV. Sentinela romana.
Albastrul meridional al cerului, ce insoteste aparitia ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
