Armata romană

Armata este unul dintre instrumentele care au permis micii cetati din Campia Latium sa devina centrul unui imens imperiu.

Serviciul militar era obligatoriu pentru toti cetatenii intre 17 si 18 ani. Cei intre 17-46 de ani (iuniores) formau armata de campanie, iar cei intre 47-60 de ani (seniores) constituiau armata sedentara, de garnizoana si ocupatie.

Legiunile constituiau nucleul armatei romane, unitatile ei de baza, care directionau principalele activitati militare, deseori influentand si mersul vietii social-poitice. Spre deosebire de tr. Auxiliare, legiunile erau alcatuite numai din cetateni romani.

O legiune romana in timpul imperiului avea 5600 de oameni grupati in 10 cohorte, impartite la randul lor in centurii. Prima cohorta era formata din 1000 (miliariae), iar celelate din cate 500 (quingenariae) de militari. Comandantul legiunii (legatus legionis) era numit de imparat dintre membrii senatului, de aceea se numea si legatus Augusti. Incepand cu Gallenius, persoanele de rang senatorial fiind excluse de la comandament, legatul este inlocuit pe linie de comanda cu praefectus legionis, de rang ecvestru, cu atributii pur militare. Acesta se afla sub autoritatea directa a guvernatorului presidial, praeses, cum se va numi guvernatorul unei provincii romane dupa reforma lui Gallenius.

Armata romana cuprindea pe langa legiuni si numeroase trupe auxiliare cantonate pe intreg teritoriul imperiului, dar cu precadere pe frontiere.

Unitatile auxiliare erau de doua feluri: regulate si neregulate. Din prima categorie faceau parte alele (alae) si cohortele (cohortes), iar in a doua se incadrau numeri, vexilatiile (vexillationes) si diferite formatiuni temporare sau cu regim special.

Cohortele erau trupe de infanterie, iar alele de cavalerie si aveau fiecare efective de 500 (quingenariae) sau 1000 (miliariae) de militari. Uneori, cohortele erau mixte, avand in componenta lor si calareti, caz in care se numeau cohortes equitatae. Proportia era de 360 de pedestrasi si de 140 de calareti in cele quingenariae. 720 de pedestrasi si 280 de calareti in miliariae. Alele depindeau direct de guvernatorul provinciei. In schimb, cohortele tineau de comandantul legiunii, in jurul careia se gaseau grupate si cu care formau un corp unitar.

Operatiuni militare Armata romana era o adevarata masina de razboi, perfect rodata. Aflata in mars, ea avansa 25 de km pe zi, fiind precedata de multi soladati trimisi in recunoastere pentru evitarea surprizelor. Cand se opreau, soldatii treceau la constructia taberelor fortificate, inconjurate de un parapet (agger) intarit cu o palisada si un sant, avand in centru cortul consulului (pretorium). Ordinea de lupta Ordinea de lupta cuprindea un dispozitiv format din trei linii. In linia I se aflau cei mai tineri (hastati) urmati de linia a II-a (principes), care aruncau sulita (pilum) inainte de a se prinde in lupta corp la corp, folosind sabia. In linia a III-a se aflau veteranii (triarii), inarmati cu o lance (hasta) si folositi doar in situatii ...