Marocul

Introducere

tinutul Mghrebian de cucereste prin simplitatea autohtona berbero araba cat si prin contrastul istorico cultural, deoarece Regatul Marocan a trecut printr-o perioada de schimbari majore trecand de la un regim la altul.Despre acest tinut fabulos << supranumit si tara celor 5 capitale, de-a lungul timpului aceasta tara africana, araba cat si mediteraneeana ,s-a situat la confluenta marilor civilizatii ce s-au succedat si intrepatruns cu repeziciune in lumea araba berbera a Maghrebului, constituie o simbioza reusita in ceea ce priveste maretia trecutului si imperativele prezentului>>. Astfel Contarstul acesta intre conservatorism si deschidere catre modernul european si nu numai ne cucereste pe toti. Vom vedea in cele expuse ca aceasta civilizatie ne va cuceri prin taria nationalismului berber dar si prin incercarile sale de a trece spre o „democratizare” prezenta in lumea lor printr-o deschidere spre occident.

Cuvinte cheie: ,makhzen ,dinastie, politica externa,industrie

Capitolul I

1.1 Repere Geografice

Pentru a intelege importanta sa ca stat in istoria lumii arabo berbere, consider necesar a sublinia cateva din reperele geografice ce pot contura atat relieful cat si clima regiunii marocane factori determinanti atat pentru partea economica cat si pentru cea culturala. Marocul se gaseste situat în nord - vestul continentului african, avand ca limite la vest Oceanul Atlantic, la nord Marea Mediteraneană, la est Algeria, iar la sud de Sahara Occidentală. .Marocul se caraterizeaza printr-un relief variat cu un podis inclinat spre ocean, asa numita Meseta marocana,campiile fertile din vest (Campia Atlantica si Campia Sebou) si intinsele regiuni desertice(hamade) in sud. Structura geologica a teritoriului cat si aspectul geografic in ansamblu este caracterizat de prezenta triplului lant muntos al Atlasului ce traverseaza Marocul pe directiile Sud-Vest – Nord-Est . . Muntii Atlas s-au ridicat in tertiar reprezentand ultima portiune ce s-a adaugat in timpul orogenezei alpine.Din punct de vedere climatic Marocul in nord are un caracter mediterneean., la vest oceanic , desertic in sud si sud-est si continental in zona centrala . In aceasta regiune primavara si toamna sunt putin reprezentate astfel caț timp de sase luni Marocul pare sa apartina Europei iar urmatoarele sase luni climatului saharian cu veri calduroase. Lantul muntos al Atlasului reprezinta o barierea naturala in fata desertificarii sahariene desi o data sau de doua ori pe an timp de cateva zile temeperatura aceasta arida reuseste sa treca de munti parjolind culturile de pe versantul nordic si razbat cu o suflare fierbinte pana la mare. In concluzie atat geo morfologia solului cat si cadrul geografic vom vedea ca pot influenta atat economia tarii cat si partea politica si sociala.

Epoca marilor invazii Arabe

Dupa dominatia romana, o alta influenta redutabila a carei amprenta o regasim inca vie astazi este cultura araba. Dupa formarea statului unificat arab din anul 632, mai exact dupa moartea lui Mohamed Peninsula Araba era unificata.Astfel incpand cu deceniile patri si cinci ale secolului al VII-lea arabii vor repurta pe rand victorii asupra : Bizantinilor intre anii 635-640 cucerind Siria Palestina incluziv Ierusalimul , persanilor 636-641 cucerind Irakul. In timpul dinastiei Omeyazilor 651- 750, Peninsula Iberica, Asia Mijlocie, unele principate din nord vestul Indiei, Armeniei, Azerbaidjanului si o parte a Grunziei vor fi adaugatae celorlate posesiuni (unele din ele amintite anterior printre care putem aminti Mesopotamia si Egiptul. Arabii invadeaza Margrebul intampinand aici o slaba rezistenta din partea bizantinilor reusind astefel islamizarea bereberilor , in lumea araba aceasta regiune este cunoscuta sub numele de Mahrib aceasta traducandu-se prin Apus. Arabii vor intemeia pe rand : regatul Zenet cu capitala la Siiljimassa, in sud vestul Marocului, regatul Ifrikya (astazi Tunisia) si regatul Idrissid in nordul tarii. In anul 682generalul Okba ibn Nafi plecand din Kairouan ocupa Ceuta si traversand Marocul, ajunge la coasta Atlanticului. Insa infrangerea si uciderea acestuia din anul 683 de catre coalitia berbero-bizantina indica faptul ca nu detinea o forta armata prea dezvoltata. Douazeci de ani mai tarziu o noua incursiune araba va avea loc pana in Spania condusa de Moussa ibn Nosair, va impune islamul in Maroc.

De la dinastia Idrissida la Alaouita

Nationalismul berber a fost simbolizat si evidentiat prin luptele contra Romei si Bizantului si mai tarziu contra nepotismului Omeyad. Procesul de aparitie a unui stat natiune ramane strict legata de Idrisizi fondatorii primei dinastii a Marocului musulman. Idris al II-lea predecesorul intemeietorului dinastiei, sprijinit pe de o parte ce contingentele arabe iar pe de alta parte de triburile berbere, acesta va organiza armata si administratia continuand cucerile tatalui sau. Acesta Fondeaza orasul Fès, stabilind aici capitala ce va juca un rol important in istoria Marocului musulman.Acest oras devine centrul de adunare al musulmanilor alungati din Bagdad si a unui numar foarte mare de musulmani din Andaluzia.Practic datorita acestui proces indelungat si complex de mixtura intre arabi si berberi a luat nastere poporul marocan. Dupa moartea acestuia din 828 , atat divizarea teritoriala facuta intre cei 8 fii cat si disesiunile si revoltele interne vor duce la diminuarea fortei idrisizilor . Profitand de acest context si ambitionat de dorinta de expansiune Moussa El-Afiya conducatorul Fatimizilor ii va expulza pe idrisizi din Fès in anul 927. Acestia din urma se vor reorganiza punand bazele unui mic stat Basra langa Gharb.In timpul Fatimizilor capiatala va fi la Cairo (in araba al Kahira-victorioasa). In anii ce au urmat Marocul a devenit terenul de lupta intre califii Omeyazi de Cordoba si fatimizi, iar aceste lupte interne au dus atat la fragmentarea acestuia cat si la dezmembrarea califatului de Cordoba(1031) in mici emirate musulmane,arabe berbere ce au fost cucerite in timpul Reconquistei de catre spanioli. Intre secolele XI-XIII Marocul devine centrul statelor feudale conduse de dinastiile berbere ale Almoravizilor si Almohazilor.Almoravizii vor ataca pe Karidjiții-ibadiți stapani in Siiljimassa, cucerind-o sub conducerea Youssef ben Tachfine in anul 1058.Acestia nu se vor rezuma la a cuceri doar capiatala zeneta ci si portul Tafilalet prin care se facea traficul aurului si al sclavilor din sud. Almoravizii se vor instala in Marakech in anul 1062, acest oras v-a ramane marele oras al sudului iar in anul 1069 ocupa orasul Fès. In anul 1086 in urma bataliei Zallaka, Spania musulmana cadea si ea sub stapanirea Almoravizilor.Astfel pana la stingerea dinastiei Almoravizilor din anul 1046 acestia stapaneau Spania Maura si Africa de nord vest. Dupa moartea lui Youssef ben Tachfine vine fiul sau Ali la conducere insa acesta va intampinat atat valurile crestine cat si atacurile almohazilor.Admirati pe de o parte pentru suflul viu cat si pentru aportul civilizational si criticati pe de alta parte pentru rationalismul excesiv acesti vor fi inlocuiti la conducerea imperiului de catre Almohazi. Almoravizii aflati la apogeul propriei civilizatii, nascuta in Atlasul Inalt, la Temin miscarea Mouahiddi era maracata de rigorismul sai, opus malekis-mului.Aceasta inspirata de liderul spirtual masmoudien, Mehdi ben Toumert organizator al unei comunitati religioase si militare proclamata Mehdi. El impune achaârism-ul in urma unor inatalniri in Orient cu marii lideri Imma, curent ce va sta la fundamentul miscarii sale Unitariene. Locotenetul sau Abd-el-Moumen va deveni primul lider al almohazilor si va domni peste intreg Mghrebul si Andalousia cu titlul de calif si print al Credinciosilor detasat al califatului din Orient.acesta a domnit intre anii1147 -1163, in tot acest timp acesta incepe un efort viguros de organizare administrativa economica si militara. Teritoriile sunt impartite in provincii conduse de guvernatori, se introduce plata unui impozit funciar.Tot pe parcurusl domniei acestuia se realizeaza un important program de contructii de drumuri, se incepe contruirea marilor monumente de arhitectura araba (moscheele) cat si a centrelor de cultura ce vor jalona civilizatia Maghrebului(Universitatile din Fès,Themcen, Tunis ).Astfel pe tot parcursul acestor doua dinastii mai sus amintite (Almoravida si Almohada), Marocul va reprezenta punctul de plecare al mutatiilor istorice in Africa de Nord.

Universitatea „Valahia”din Targoviste ,Facultatea de Stiinte Umaniste,

Departamentul de Istorie si Litere, Specializarea Istorie