Karl Marx - viața și opera

Contextul socio – economic

Perioada 1840-1880, în care se încadrează opera lui Marx, a reprezentat una din cele mai învolburate din Europa. Monarhiile începuseră să aibă un concurent în forma democraţiilor iar oamenii începuseră să lupte împotriva statului pentru a-şi putea impune propriile idei. Economiile începuseră să funcţioneze tot mai eficient şi industrializarea devenise un proces de neoprit care spulbera vechile relaţii feudale. Tradiţiile începuseră să devină obsolente atât sub forma comportamentelor de producţie cât şi a concepţiilor despre viaţă.

Pe plan economic producţia creştea atât datorită creşterii productivităţii muncii cât şi datorită construirii de noi unităţi de producţie. Schimburile comerciale cunoşteau şi ele o creştere deosebită, atât pe plan intern cât şi extern iar piaţa mondială devenea tot mai mult un factor de care trebuiau să ţină seama cu toţii.

Dar schimbările căpătaseră un ritm prea rapid pentru ca echilibrul social să mai funcţioneze. Conflictele erau inevitabile ca mijloc de reechilibrare socială ceea ce făcea atmosfera socială extrem de tensionată, lucru reflectat şi în conştiinţa oamenilor.

Tocmai datorită acestei atmosfere specifice a timpului Marx pune în centrul sistemului său teoretic conflictul. Lucru normal şi previzibil, studii mai recente arătând faptul că oamenii de ştiinţă nu crează undeva în afara spaţiului şi timpului ci sunt puternic influenţaţi de concepţiile generale despre viaţă şi problemele specifice mediilor lor naţionale.

Problemele sociale ale acelor timpuri par a fi fost zugrăvite excelent de autorii romantici, care în ciuda numelui sonor şi plăcut reprezentau gândirea conservatoare care ţinea la apărarea vechilor tradiţii şi relaţii sociale. Imaginile pe care ni le transmit arată muncitorii lucrând 12-14 ore pe zi şi de abia având din ce supravieţui. Situaţia era probabil alta. Creşterea nivelului de trai era o realitate dar era lentă, fluctuantă, crizele economice erau frecvente. În schimb aspiraţiile creşteau mult mai rapid. Tocmai din acest decalaj rezulta frustrarea care caracterizează atât de bine mişcările sociale ale timpului şi nu neapărat dintr-o înrăutăţire a situaţiei.

Era o nevoie acută de noi ideologii care să canalizeze această nemulţumire, care să-i ofere o ţintă concretă. Astfel modelele socialiste care promiteau tocmai dispariţia surselor de frustrare, adică a inegalităţilor sociale şi a lipsurilor materiale, erau extrem de populare printre cei nemulţumiţi.

Viaţa lui Karl Marx

Karl Marx (5 mai 1818, Trier - 14 martie 1883, Londra), fondator al socialismului ştiinţific, al materialismul dialectic şi istoric şi al economiei politice ştiinţifice.

Karl Marx s-a născut la 5 mai 1818 în localtatea Trier din Prusia (Germania), într-o familie de intelectuali evrei. Tatăl său ,Heinrich, avocat şi notar public, născut Hirschl sau Herschel Halevi Marxs (1782 – 1838) provenea dintr-o lungă linie de distinşi rabini, mulţi dintre ei oficiind chiar în Trier. Hirschl a urmat cariera juridică împotriva părintţilor săi, devenind iluminist deist şi liberal kantian. La 30 noiembrie 1813 s-a căsătorit în ritual iudaic, cu Henriette Pressborck(Pressburg)(1787 – 1864) fiica de 26 de ani a rabinului din Nijmegen, Olanda (ai căror predecesori fuseseră rabini în Ungaria). Hirschl şi Henriette au avut împreuna , nouă copii (patru băieţi şi cinci fete). Primii cinci copii au murit de tuberculoză, Karl, al treilea dintre ei, a fost singurul băiat al familiei, care a ajuns la maturitate.

Heinrich Marx a fost un cetăţean respectabil, iar familia lui a dus o viaţă confortabila. În anul 1817 Heinrich Marx a trecut de la religia iudaică a predecesorilor săi , la ritul evanghelic. În anul 1925 şi Henriette s-a botezat, devenind creştină. Karl Marx însuşi a fost de religie lutherană.

În 1830, la vârsta de 12 ani, Karl Marx a intrat la liceul Friedrich – Wilhelm din Trier, unde s-a bucurat de reputaţie printre colegi , datorită calităţilor sale de pamfletar şi scriitor de versuri satirice. A absolvit gimnaziul în anul 1833, cu rezultate excelente la Greacă, Latină şi Germană, dar mai slabe la Matematică, Franceză şi în special istorie.

În toamna anului 1835, Karl Marx s-a transferat de la Royal Friedrich – Wilhelm University din Berlin, unde a studita dreptul, filosofia şi istoria. Aici, în 1837 dintre profesorii săi s-a numărat Hegel, care va avea o mare influenţă asupra gândirii sale de mai târziu. În anul 1838 fiind bolnav citeşte operele lui Hegel şi frecventează intelectuali de stânga din Berlin. După moartea tatălui său, în 1838, Karl Marx a abandonat cariera juridica şi s-a orientat ferm spre filisofie. Cursurile universitare le-a absolvit în anul 1841. Inca din această perioadă s-a manifestat ca “tânăr Hegelian de stânga, a devenit ateist, democrat şi critic radical al statului prusac autoritar”.

Între 1838 şi 1841 a lucrat intens la teza de doctorat cu tema “ Differenz der demokritischen und epikureischen Naturphilosophie” (Diferenţa între filosofia naturii la Democrat şi Epicur”). Titlul ştiinţific de doctor l-a obţinut în anul 1841 la Universitatea Jena, după care a sperat să ocupe o catedră universitară de filosofie la Universitatea din Berlin. Dar, reputaţia lui de Tânăr Hegelian, critic al religiei, cenzurii şi monarhiei, a îndepărtat rapid posibilitatea unei cariere universitare.

În anul 1842 Karl Marx a devenit editor şi apoi redactor şef la “ Rheinische Zeitung” (“Gazeta renană”) înfiinţată de oameni de afaceri liberali din Cologne, la care postul de redactor şef îi fusese oferit , în 1840, lui Friedrich List, dar refuzat pe motive de sănătate. Din acest an Marx începe studierea operelor socialiştilor utopici.