Comunismul

Capitolul 1. Noțiuni introductive referitoare la comunism

Pentru început, trebuie precizat faptul că potrivit dicționarului explicativ român, comunismul reprezintă un sistem social, politic și economic, constituit pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective asupra mijloacelor de producție și de schimb.

Comunismul reprezintă o formațiune socială având două faze în dezvoltarea sa și anume faza inferioară care este reprezentată de socialism și faza superioară, aceasta fiind reprezentată de comunismul propriu-zis.

Totodată, comunismul reprezintă o societate fără clase, în care se realizează egalitatea socială deplină a tuturor membrilor societății.

Comunismul constituie o ideologie care promovează un sistem social în care nu există stat, clase sociale și nici proprietate privată, având astfel scopul de a realiza o societate egalitară.

Reprezintă, totodată, o mișcare politică, un partid care afirmă că dorește să implementeze acest sistem.

Capitolul 2. Comunismul

Pentru început, important de precizat este faptul că experiența comunismului a început odată cu revoluția bolșevică care a avut loc în anul 1917, revoluție condusă de Lenin (1870-1924), acesta fiind conducătorul partidului bolșevic. Vladimir Ilici Ulianov este cel care și-a luat pseudonimul de Lenin. Astfel această revoluție îi aduce pe bolsevici (comuniști) la putere.

Talentul politic a fost cel care l-a ajutat pe Lenin să profite de situația creată de criza internă a imperiului țarist și de nevoia unei schimbări resimțită în societatea rusească, ca urmare a revoluției burghezo-democratică care a avut loc în februarie 1917, în urma căreia s-a instaurat guvernul Kerenski, un guvern burghez de orientare liberală.

Totodată, Lenin a mai profitat la maximum și de înfrângerile suferite de armata rusă în primul război mondial, de dezorientarea soldaților, marea majoritate a lor fiind țărani, aceștia dorind ca războiul să ia sfârșit și să se întoarcă acasă. Acesta le-a promis muncitorilor, țăranilor și soldaților putere politică sub forma sovietelor, proprietatea asupa fabricilor și a pământului, dar și ieșirea Rusiei din război. Totodată, acesta a făcut alianțe foarte profitabile cu o gamă foarte variată de mișcări politice (de la social-democați la anarhiști). El avea talentul de a spune fiecăruia exact ce voia să audă și să promită fiecăruia exact ce își dorea.

Dezastrele ce au fost produse ca urmare a Primului Război Mondial au condus la tulburări mari în Rusia, tulburări în urma cărora a avut loc Revoluția din februarie 1917, după cum am mai precizat și anterior, iar țarul Nikolai al II-lea a fost oblligat să abdice.

Într-o întâlnire secretă ce a avut loc în noaptea de 23/24 octombrie, Lenin a hotărât asupra faptului că venise momentul preluării prin forță a conducerii statului, iar în noaptea de 7/8 noiembrie bolșevicii ocupă punctele strategice din Petersburg și Moscova ca ulterior, în noaptea următoare, să ocupe Palatul de Iarnă (reședința țarilor). Membrii guvernului care nu au reușit să fugă, cum este și cazul lui Kerenski au fost arestați . Astfel, bolșevicii au reușit să preia puterea cu forța de la guvernul provizioriu al lui Aleksandr Kerenski.

În istoriografia sovietică, acest eveniment a fost descris drept un mare asalt al poporului rus supra Palatului de Iarnă, acesta constituind reședința foștilor țari, însă în realitate lucrurile nu au stat chiar așa întrucât Palatul de Iarnă nu era bine păzit din cauza faptului că premierul Kerenski trimisese pe front trupele care trebuiau sa apere Petrogradul, capitala Rusiei de atunci. Ulterior, chiar în data de 8 noiembrie este instalat un guvern socialist condus de Lenin.

1. Courtois Stephane, Comunism și totalitarism, Editura Polirom, Iași, 2011;

2. Furet Francois, Nolte Ernst, Fascism și comunism, Editura Grupul Editorial Art, București, 2007;

3. Preda Radu, Comunismul - o modernitate eșuată, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009;

4. Priestland David, Steagul roșu. O istorie a comunismului, Editura Litera, București, 2012;

5. Sandache Cristian, Istoria gândirii politico-juridice contempoane;