Regele Ferdinand I și Constituția din 1923

,,Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungureasca, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptaţi de la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie (1decembrie) 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.’’

( Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918)

Anul 1918 a marcat încheierea procesului de formare a satatului naţional unitar român , ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovina şi Transilvania cu propria-mamă. Conferinţa Păcii de la Paris a confirmat, prin tratate internaţionale, destrămarea imperiilor multinaţionale din Europa şi apariţia de noi state sau întregirea teritorială a altora, între care şi România.

Evoluţia ţării noastre în perioada interbelică a demonstrat că actele de Unire au avut consecinţe pozitive asupra întregii societăţi, pe multiple planuri: economic, cultural, politic.

Viaţa politică din România a fost puternic marcată de introducerea votului universal . Constituţia a fost modificată îm iulie 1917, iar decretul-lege pentru reforma electorală a apărut în noiembrie 1918. Se prevedea ca Adunarea Deputaţilor să fie aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi obligatoriu de toţi barbaţii majori (peste 21 de ani). Pentru Senat se cerea vârsta minimă de 40 de ani.

Se cuvine precizat faptul că şi actele de Unire conţineau dezideratul votului universal. Astfel, Declaraţia privind unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, prevedea că alegerile parlamentare ,,se vor face pe baza votului universal, direct şi secret’’. Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 cerea: ,,Înfăptuirea desăvărşită a unui regim curat democratic pe toate terenuril vieţii publice. Vot obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani’’.

Unirea de la 1918 a dus la întărirea potenţialului economic al României, a crescut condiţiile necesare fructificării la scară naţională a bogăţiilor soului şi subsoului, a acesntuat ponderea industrială în ansamblul economiei naţionale. Legăturile economice tradiţionale au căpătat un cadru geografic-statal adecvat, au fost lichidate barierele vamale ridicate de fostele imperii pe teritoriul românesc, ceea ce a asigurat pieţei interne o deplină unitate.

Politica guvernală s-a caracteriat prin aplicarea doctrinei ,,prin noi înşine’’, care viza asigurarea independenţei economice a României, modernizarea structurilor economice naţionale, prin ceşterea intervenţiei statului în viaţa economică, fapt reflectat şi în sporirea ponderii ministerelor economice în struuctura guvernamentală.

În monentul când regele Ferdinand s-a suit pe tronul României (27 sep.-10 oct.1914) , Europa era în plin război mondial. El izbucnise din cauza asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand-moştenitorul coroanei hasburgice (Austriei) şi a soţiei sale, a fost ultima criză din seria celor care au premers marele război. Arhiducele a fost asasinat la Sarajevo de către Gavrilo Prinçip , care făcea parte dintro organizaţie secretă numită „ Mâna Neagră ”, la 15⁄28 iunie 1914 . A fost cel mai plauzibil pretext pentru cercurile oficiale de la Viena de a declanşa războuil contra Serbiei. După formula ,, totul sau nimic’’, cancelaria de la Viena nu s-a arătat dispusă la compromis, şi a declarat război Serbiei la 15⁄28 iulie 1914 . În ,,săptămâna tragică’’ au intrat în conflict, una după alta, toate marile puteri: la 18⁄31 iulie 1914, Rusia se mobilizează şi susţinând Serbia, decretează mobilizarea generală, în replică, Germania, aliată cu Austro-Ungariei, declară, la 19 iulie război Rusiei şi, apoi, o zi mai târziu, la 20 iulie1914, Germania invadează Belgia şi la 21 iulie⁄3 august, declară război Franţei; la 22 iulie -4 august, Marea Britanie declară război Germaniei; la 24 iulie⁄ 6 august, Austro-Ungaria declară război Rusie ; Franța declară război Austro-Ungariei (11 august 1914), urmată de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înțelegeri ; iar la 23 mai 1915, Italia declară război Austro-Ungariei; în 14⁄27 august 1916, România a intrat în război alături de Tripla Alianţă (Antanta), iar la 6 aprilie1917 şi Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale . În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistiţiu la Rethondes şi, astfel, la ora 11.00 dimineaţa, războiul a luat sfârşit. Subiectul temei nu impune o tratare de detaliu a faptelor petrecute pe teatrele de operaţiune. Combatanţii războiului au fost Antanta şi Puterile Centrale .