Neagoe Basarab

A marcat prin domnia sa in Tara Romaneasca o epoca de inflorire culturala si artistica, al carei ecou s-a facut simtit in tot secolul al XVI-lea. 

Sotia sa a fost Doamna Despina, din familia sârbă Brancovici

După unii, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic, boierul Pârvu Craiovescu, si al sotiei acestuia, Neaga, după altii, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr.

 In anul 1504 s-a casatorit cu Elena, fiica din flori a lui Iovan Brancovici si nepoata mitropolitului Maxim.

Din aceasta casatorie au rezultat 6 copii: Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra si Anghelina.

A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, initierea în cele sapte arte liberale

Cunostea limbile latină, greacă si slavonă.

 In tinerete a calatorit prin Ungaria, centrul si sud-estul Europei, Istambul etc. 

A fost numit succesiv în functiile de:

- postelnic la 28 ianuarie 1501

- mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie1509)

- mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).

După ce a urcat pe tronul Tării Românesti (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comertului si mestesugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mentină relatii de prietenie cu Ungaria.

A încercat să stabilească relatii diplomatice cu Venetia si Roma, si chiar să medieze conflictul dintre crestinii ortodocsi si catolici.

 Incearcă să realizeze o coalitie a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcesti.

Tara rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman .