Pentru istoria europeana, secolul XVI este perioada in care se afirma Umanismul si Renasterea, dar au loc si mari convulsii provocate de Reforma si Contrareforma. Noua dinamica continentala a cuprins in sfera ei si Tarile Romane, confruntate cu seismele provocate de fenomenele civilizatiei moderne.
In preajma ocuparii tronului de catre Mihai Viteazul, se produc importante mutatii in exercitarea puterii politice. Boierimea este confruntata cu un fapt fara precedent: patrunderea boierilor greci in institutiile reprezentative ale statului.
Alaturi de boierimea de veche traditie se cristalizeaza o boierime noua, potrivnica elementului grecesc si colaborarii cu turcii. Aceasta va constitui suportul domniei, mai ales prin atitudinea ostila manifeststa fata de Poarta.
Ascensiunea lui Mihai Viteazul s-a intemeiat pe boierimea noua, pe legaturile cu boierii olteni, de care se simtea atasat prin relatii de rudenie, cat si prin interese.
Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu initiativa papei Clement al VIII-lea de infiintare, intre anii 1590-1592, a unei aliante sub numele de ,,Liga Sfanta", la care au aderat Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Mantova si Ferrara. Anglia si Polonia si-au manifestat rezerva fata de politica de cruciada initiata de Papa.
La aceasta alianta adera si Transilvania, considerata un factor primordial in atragerea Tarii Romanesti si Moldovei. ,,Liga Sfanta" a vazut in Mihai si Aron Voda, domnul Moldovei, serioase elemente de sprijin ale politicii sale. In mod practic forta acesteia s-a redus insa in final doar la cele trei principate romane si la ducatele italiene. Prin scopul urmarit ,,Liga Sfanta" viza inlaturarea dominatiei otomane din Europa centrala si de sud-est, ca si din bazinul central al Marii Mediterane. Pe alt plan, Papa milita pentru suprematia catolicismului si extinderea influentei sale.
In preajma anului 1597 ,,armele se odihneau la Dunare", in timp ce Mihai era numit de popoarele balcanice ,,cap al tuturor bulgarilor si altora".
La 30 martie 1598 asteptarile lui Mihai se confirmara. In Transilvania nehotaratul Sigismund abdicase, iar comisarii imperiali se si aflau la Alba Iulia pentru a lua in primire principatul in schimbul a doua ducate sileziene: Oppeln si Ratibor. Dupa putina vreme o solie a lui Rudolf al II-lea, condusa de consilierul Pezzen, sosea la Targoviste pentru incheierea tratatului definitiv intre imberiul habsburgic si Tara Romaneasca. Iata scurta caracterizare pe care reprezentantii imperiali au facut-o voievodului roman: ,,de o statura nobila, cu parul si barba negre, fata de culoare inchisa si severa, om doritor de glorie si viteaz".
In cetatea Targovistei, capitala Tarii Romanesti la acea data, s-a incheiat in ziua de 9/19 iunie tratatul dintre Rudolf - prin reprezantantii trimisi - si Mihai. Domnului roman i se recunostea dreptul la mostenirea scaunului de catre urmasii directi, in timp ce imparatul era recunoscut suzeran al Tarii Romanesti, dar obligat a plati leafa ,,a 5000 oameni [...] iar la nevoie absoluta de un ajutor mai mare a i-l presta cu ostile Ardealului si din alte parti". In acelasi timp Mihai se obliga ,,sa respinga mereu pe turci din partea locului si sa mearga in ajutorul Transilvaniei si al partilor vecine Ungariei, cand nevoia o va cere". Cu acest prilej s-a incheiat, prin intermediul lui Mihai, care a invitat la Targoviste pe solii hanului tatar in frunte cu Hasan-aga, o conventie secreta intre tatari si imperiali.
Pregatirile turcilor, desfasurate in aceasta vreme atat pe linia Dunarii cat si la sud de hotar, l-au determinat pe Mihai sa-si treaca in revista ostile si astfel il gasim pe voievod cand pe drumul spre Naienii Buzaului, cand spre vadurile de la Dunare, dintre Cernavoda si Vidin.
La 22 august Sigismund Bathory se intoarce la Cluj si este din nou proclamat principe de dieta de la Turda. Comisarii imperiali au fost arestati. Mihai Viteazul a luat atitudine imediat: a trimis lui Sigismund o scrisoare prin care il prevenea ca in cazul impacarii cu turcii, ,,el va fi in loc, pagan si turc destul"; a trimis de asemenea imperialilor o solie, prin care le arata ca nu recunoaste pe noul principe. Turcii si tatarii, informati asupra starii de lucruri din Transilvania, au inceput atacul asupra Oradei, cu fortele existente in Banat si in zona Buda. In fata marelui si vechiului pericol, Mihai scrie habsburgilor, cerand ,,indurare" pentru Sigismund, ,,pentru a nu fi spre paguba crestinatatii", si trimite in ajutorul cetatii Oradea un corp de 1500 de oameni, sub comanda lui aga Leca. Mai mult decat atat, la 10 septembrie
1. ,,MIHAI VITEAZUL", Ion Ionascu, Victor Atanasiu
Editura Militara, 1975
2. ,,Istoria lui Mihai Viteazul", Nicolae Iorga
Bucuresti, Edirura Militara, 1970
3. ,,ISTORIA ROMANILOR" - Manual pentru clasa a XII-a Ioan Scurtu, Marian Curculesu, Constantin Dinca, Aurel Constantin Soare; Editura PETRION, 2000
4. ,,MIHAI VITEAZUL - Unirea si centralizarea tarilor romane", Stefan Pascu; Editura politica, Bucuresti, 1973
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
