Istoria Focsani-ului

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Denumit în multe scrieri Orasul de pe Milcov, municipiul Focsani, resedinta judetului Vrancea de astazi, a intrat în constiinta românilor drept Orasul Unirii. Considerat neoficial ca prima capitala a Principatelor Unite Moldova si Tara Româneasca, localitatea va ramâne de-a pururi în istorie sub aceasta emblematica aureola, aici functionând, dupa 24 ianuarie 1859, primele institutii ale noului stat, pe a caror temelie avea sa ia nastere statul national unitar român în urma Marii Uniri din 1918.

Închegându-se, ca unitate administrativ-teritoriala, în partea sud-estica a Carpatilor de Curbura, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culmineaza cu Magura Odobestilor si Câmpia Siretului, Focsanii s-au ridicat pe un ses usor înclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de râul Putna spre rasarit si la 2 km de Milcov spre miazazi, într-o zona de întretaiere a drumurilor comerciale si de transhumanta dinspre Transilvania, Moldova si Muntenia. Evoluând în concordanta cu formatiunile economico-sociale si politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Focsanii au devenit, dintr-o asezare initial rurala, mai întâi târg si apoi oras, pentru ca în timpurile noastre sa ajunga la rangul de municipiu.

În legatura cu numele asezarii exista mai multe surse de informatii, generând astfel mai multe ipoteze. Unii dau crezare unui calator strain prin Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea, care a mentionat în însemnarile sale ca orasul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 si 1653, ca l-ar fi construit aici împreuna cu Matei Basarab, domn al Tarii Românesti între 1632 si 1654, ca marturie pentru urmasi a împacarii lor, Focsani desemnând un loc marginas. Altii afirma ca numele ar proveni de la cuvintele foc si ani, pornind de la faptul ca asezarea a fost mistuita de flacari de mai multe ori.

Cei mai multi considera însa ca toponimul îsi are obârsia în numele familiei Focsa, argumentând ca în Evul Mediu denumirea unor localitati se lua de la numele mosiei pe care se întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei, numele celui care o stapânea. Aceasta opinie a fost preluata din lucrarea Arhondologia Moldovei, publicata de paharnicul Constantin Sion, la 1850, fost si staroste de Putna, în care consemneaza : La statornicirea hotarului tarii pe gârla ce au tras-o prin Focsani la întâlnirea domnului Stefan cel Mare acolo, au facut masa mare si la sfârsitul mesei au ales doi osteni, unul muntean si unul moldovean si i-au pus sa se lupte cu paharele si a biruit moldoveanul si pentru lauda lui au dat numele târgului ce atunce au hotarât a se înfiinta la hotar  Focsani - ca osteanul se numea Focsa. Legenda întemeierii localitatii pare sa contina un sâmbure de adevar, ea fiind asezata în apropierea unor mari podgorii.

Adevarate controverse apar însa atunci când se discuta despre data atestarii documentare a Focsanilor. O parte dintre istorici si cercetatori sustin anul 1546, când în registrul vamal de la Brasov este mentionat, în saptamâna 24-31 octombrie a acestui an, numele unui oarecare Hartan de Fotschein, negustor sau caraus, probabil armean.

În numeroase marturii, începând cu anul 1615, se mentiona ca la Focsani se tinea saptamânal târgul de joia. Din prima jumatate a secolului al XVIII-lea, asezarea de pe Milcov devine cea mai însemnata localitate dintre Trotus si Râmnicu-Sarat si una dintre cele mai importante din Moldova de Jos, pe aici trecând aproape toate drumurile care legau Principatele Române cu tarile din vestul si estul Europei, precum si solii sau domnii care se urcau în scaunul Moldovei. Consemnarile calatorilor straini care îsi abat drumul si poposesc aici completeaza documentele noastre interne privind evolutia localitatii.

La 1632, Paulo Bonici scria ca de la Adjud o iei spre Focsani, care are un pod peste Milcov cu doua porti, caci o jumatate de oras este a Moldovei si cealalta jumatate este a Tarii Românesti, iar la 1641, Bartolomeo Locadello arata, într-o descriere a Tarii Românesti, ca printre cele mai mari orase ale acesteia se afla si Focsanii. Pe la 1653-1654, arhidiaconul Paul de Alep este obligat sa stea 31 de zile în Focsani, despre care spune ca era un oras mare, nu atât ca populatie probabil, cât si ca întindere. O descriere elogioasa o face mai târziu, la 1659, Evlia Celebi, aflat în trecere prin Focsani, despre care spune ca avea peste o suta de mii de oameni cu caciuli negre si de postav de diferite culori, veniti cu marfuri din cele patru unghiuri ale celor sapte zone, chiar si din Merilak (America), din vilaietul Turan (Asia Centrala), din China, din vilaietul Mahan (India), care ridicasera la marginea orasului, pe lânga dughenele de piatra, mii si mii de dughene din nuiele, din corturi si din covoare. Negustorii mari vând aici stofe de matase alba tesute cu fire de aur, atlasuri si pânzeturi. Timp de 40 de zile si de nopti, ei strâng marfurile lor seara si le desfac dimineata spre a fi expuse vânzarii& În aceste pravalii se gasesc foarte multe marfuri lucrate cu fire de aur. Din cele 40 de zile, trei zile si trei nopti se lumineaza târgul cu mii si mii de candele, felinare, faclii, torte si lumânari de ceara.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Istoria Focsani - ului.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
12 pagini
Imagini extrase:
12 imagini
Nr cuvinte:
4 916 cuvinte
Nr caractere:
23 201 caractere
Marime:
26.47KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Istoria Românilor
Predat:
la facultate
Materie:
Istoria Românilor
Sus!