Istoria Episcopiei Hușilor

I.Infiintarea Episcopiei Husilor

Marturii despre orasul Husi exista de pe timpul domnitorului Alexandru cel bun, Petru Rares, Stefan cel Mare,Alexandru Lapusneanu, Ioan Voda cel Cumplit si Dimitrie Cantemir.Despre Husi dar si despre imprejurimile sale au scris urmatorii autori: Haşdeu, Iorga, Gh. Ghibănescu, Virgil Caraivan, ci şi Boris Gorceac, Ştefan Bujoreanu, Avram Tudosie, Ion Alexandru Angheluş şi nu numai…

Profesorul Ştefan Bârsănescu descoperă că studentul Ioan Matei din Huşi, pe Drăslăvăţ, prin anii 1441-1442, urma cursurile Universităţii din Cracovia. De aici, în Credinţa Strămoşească, prof. Ion Gh. Angheluş, poate poetic, trage concluzia că, dacă aşa stau lucrurile, atunci, neaparat, „aşezarea Huşilor trebuie să fie cu mult mai veche”…

Descoperirile arheologice din zonă, întovărăşite şi de căutările zelosului învăţător şi cercetător în ale muzeisticii Gheorghe Melinte, vin să susţină ideea de mai sus şi lasă să se înţeleagă că Huşul fiinţează de pe timpul lui Alexandru cel Bun. În ce priveşte numele său, prof. Ştefan Bujoreanu discută diferitele ipoteze vehiculate de Haşdeu, Iorga şi Ghibănescu şi conchide că boierul Husea, proprietar al localităţii, i-ar asigura provenienţa numelui…

Cât priveşte importanţa economică a localităţii, lucrurile devin mai clare. Cronica lui Grigore Ureche atestă că în timpul lui Ştefan cel Mare, la 1495, voievodul a zidit Episcopia Huşilor şi i-a stabilit „hramul Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel”.

Inca de la inceput putem sa spunem ca acest subiect este unul controversat, deoarece cu toate ca exista lucrari despre acest subiect, au fost si exista multe informatii contradictorii .Astfel incat, anul ctitoririi sale ramane unul sub semn de intrebare deaoarece, exista mai multe interpretari.Dupa cum spune pisania de deasupra usii de la intrare in episcopie,: „Blagocistivul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voevod cu mila lui Dumnezeu Domnitor ţerei Moldovei, fiul lui Bogdan voevod, a început şi a zidit acest templu, în numele sfinţilor şi întru tot lăudaţilor corifeilor apostoli Petru şi Pavel. Carele este în Huso, ce este pe Dreslăvăţ. Şi s-a săvârşit în anul 7003, iar al Domniei sale anul 38 – le curgător, luna Noembrie 30”.Anul ctitorii difera de la un istoric la altul.Exista doua versiuni si anume 1494 sau 1495,dar cea mai plauzibila ar fi 1495 fiind confirmata de mai multi istorici cum ar fi:” P.S. Melchisedec Ştefănescu, Nicolae Stoicescu, Pr. Scarlat Porcescu, Pr. Anton I. Popescu, P.S. Ioachim Mareş „Vasluianul”, P.S. Vasile Vasilache, Mihai Berza, Pr. Prof. Mircea Păcurariu, etc, iar alţi istorici şi-i avem în vedere aici pe: Gabriel Ţepelea, Dragoş Şesan, Pr. Prof. Al. I. Ciurea, Pr. Prof. Radu Mazilu, Pr. Anton I. Popescu (care-şi schimbă opinia) si care cred ca biserica episcopala de la husi ar fi fost cladita la 1494.Aceasta controversa porneste de la faptul ca in evul mediu anul incepea la 1 septembrie .Biserica episcopala de la Husi, a fost ctitorita de Stefan cel Mare,si i-a stabilit hramul „sfintilor Petru si Pavel” in anul 1494 sau 1495, si a facut parte din proiectul urbanistico-religios al domnitorului, astfel incat fiecare resedinta de tinut sa aiba cate o biserica din piatra.Astfel de biserici a mai construit la: Suceava, Botoşani, Dorohoi, Cotnari, Hârlău, Piatra Neamţ, Iaşi, Baia, Râmnicu Sărat, Bacău, Vaslui, Chilia, Cetatea Albă.Biserica paraclis pentru Curtea Domneasca,incepand cu anul 1598, ea va deveni catedrala episcopala a episcopiei nou infiintate.

Prima mentiune despre jurisdictia episcopiei din Husi o gasim in uricul de inzestrare emis intre 1602-1604 de domnul moldovei Ieremia Movila.

II.Arhitectura Catedralei Episcopale

Biserica episcopala de la Husi, datorita intemperiilor de-al lungul timpului, aceasta nu s-a mai pastrat pana in zilele noastre.Dar si-a pastrat o mare parte din trasaturile stilului architectonic moldovenesc.Acest stil fiind unul foarte important in evolutia arhitecturii in spatiul de la rasarit de carpati, acesta imbinand : „--- alături de factorii locali o seamă de influenţe străine: bizantine (planul bisericii, forma bolţilor şi a arcurilor şi elemente de decor exterior), gotice (prezenţa contraforţilor, bolţi ridicate pe nervuri, chenarele de la uşi şi ferestre) şi armeneşti (elemente de decor exterior).” La bisericile din tinutul Moldovei observam acum o : „ --- combinare a planului de tip sală cu sistemul de boltire al triconcului, înlocuind însă turla cu o simplă calotă” , iar in exterior ,aceste biserici aveau un astept de tip biserici sala,fiind cunoscute in istoriografie sub numele de biserici de plan mixt.

„Unind elemente răsăritene cu elemente apusene, datine ale Grecilor cu ale saşilor şi Polonilor, bizantinismul cu arta gotică, şi potrivind acest amestec şi după canoanele ideale ale frumuseţii şi după nevoile reale ale climei şi naturii ţerii noastre ---” s-au putut realiza aceste frumoase capodopere ce apartin arhitecturii romanesti,poate chiar si celei universal, si anume bisericile din secolele XVI – XVI.

Un mare specialist in domeniul edificiilor monumentale religioase,si anume G. Bals, afirma ca urmele fostei biserici episcopale nu se mai observa decat in mod vag, si ca, probabil noul edificiu a fost construit pe urmele vechiului lacas de cult.Acesta mai afirma ca tot la Catedrala episcola din Husi se mai observa cateva urme vagi ale arhitecturii vechiului edificiu, si anume la nivelul altarului unde se observa forma sa poligonala cat si la nivelul absidelor laterale dotate si ele cu cinci fete.

III. Catedrala Episcopala de-al lungul timpului

Acest lacas de cult va suferi pe tot parcursul existentei sale un amalgam de diverse dezastre natural provocate de catre diferita cause( cutremure, incendii) sau in mod direct de catre mana omului cum ar fi distrugeri barbare.De-al lungul timpului acest edificiu religios a suferit circa 91 de seisme mai mari de 5,5° pe scara Richter, si care au afectat existenta acestuia.Cel mai puternic cutremur a avut loc in anul 1692, cand biserica a avut foarte mult de suferit, edificiul fiind extreme de grav avariat ( se prabusesc turnurile acestuia in urma acestui seism), iar acest a fost motivul pentru care nu s-a mai putut sluji in aceasta biserica.Iar datorita dezinteresului Episcopului Varlaam, interest mai mult de ctitoria sa de la Bradicesti, Biserica Episcopala din Husi, va ramana in aceasta stare pana la inceputul secolului al XVIII-lea.Un alt dezastru care s-a napustit asupara catedralei a fost la 1711, in timpul razboiului ruso-turc, cand aceasta a fost atat jefuit dar si arsa de catre tatari, fiind adusa in acest moment intr-o stare de ruina totala, exact dupa cum spune si hrisovul domnesc din anul 1714, „--- doar piatra în jarişte.”

Tot in acelasi an biserica va fi refacuta provizoriu de catre Domnul Moldovei Nicolaie Mavrocordat, pentru ca la 1741, ea sa fie din nou afectata de o invazie fara precedent al trupelor otomane care vor jefui edificiul pana la scandura, dupa cum afirma un document de la unul din domnitorii Moldovei si anume, Grigore al II-lea Ghica.