Ion Heliade Radulescu, scriitor, filolog si om politic roman, fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romana prepasoptista, s-a nascut pe 6 ianuarie 1802, fiul lui Ilie Radulescu si al Eufrosinei Danielopol la Targoviste si moare la 27 aprilie 1872 la Bucuresti.
Heliade, dupa ce ajunge in Bucuresti, invata romaneste dupa cartile populare, iar greceste cu dascalul Alexe, iar din 1814 il are ca dascal chiar pe Naum Ramniceanu. Frecventeaza Scoala greceasca de la Schitu Magureanu unde cunoaste poezia lui Hristopoulos, poet la mare moda pe atunci pe care il si traduce.
In 1818 se muta la scoala romaneasca de la ,,Sf. Sava", de curand infiintata de Gheorghe Lazar. La numai 18 ani, preda, alaturi de Lazar, aritmetica si geometria, iar dupa retragerea acestuia devine conducatorul scolii, avand printre elevi pe Stanciu Capataneanu, Grigore Plesoianu, N. Ruset, mai tarziu si pe viitorii sai adversari: Cezar Bolliac si Ion Ghica. A predat timp de 6 ani lectii de matematica, de gramatica romaneasca, cunostinte de filosofie si retorica. Chemat de Dinicu Golescu, participa, alaturi de Stanciu Capatineanu, la intemeierea Societatii Literare (1827), ale carei statute, redactate de el, cuprindeau, ca principale obiective, transformarea scolii de la ,,Sf. Sava" in colegiu, crearea de scoli primare satesti, editarea unor ziare in limba romana, incurajarea traducerilor din literatura universala, fondarea unui teatru national, reforme sociale antifeudale.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
