Constituțiile României

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Noţiunea de Constituţie 3

1.2 Apariţia , adoptarea , modificarea , suspendarea şi abrogarea constituţiei 4

1.3 Conţinutul normativ al Constituţiei 4

1.4 Supremaţia Constituţiei 5

1.5 Controlul constituţionalităţii legilor 5

2. Constituţiile române 6

2.1 Istoria constituţionala a României 6

2.2 Constituţiunea din iulie 1866 7

2.3 Constituţia din 29 martie 1923 8

2.4 Constituţiunea din 27 februarie 1938 8

2.5 Constituţiile din 1948, 1952, 1965 10

2.6 Constitutia din 1991 11

3. Concluzii şi opinii personale: 12

Bibliografie: 14

Noţiunea de Constituţie

Începând cu secolul XVIII-lea , odată cu apariţia primelor constituţii scrise, s-a impus alături de alte mari instituţii juridice şi Constituţia, ca lege fundamentală a oricărui stat. Prima constitutie aparuta in lume este constitutia engleza, desi procesul de formare a acestei constitutii, inceput o data cu adoptarea in 1215 a Magnei Charta Libertatum, a continuat si dupa adoptarea primelor constitutii scrise. Prima constitutie scrisa este cea americana din 1787. In ceea ce priveste Europa, prima constitutie scrisa este dea adoptata in Franta in 1791.Treptat, statele si-au adoptat constitutii, iar constitutia a devenit nu numai legea fundamentala a unui stat, ci si documentul politic si juridic care marcheaza un moment important in dezvoltarea ecomico-sociala si politico-juridica a statelor.

În stabilirea conceptului de Constituţie s-au conturat în timp o serie de elemente definitorii de conţinut şi de formă dintre care menţionăm:

- Caracterul de lege al Constituţiei;

- Constituţia ca lege fundamentală a statului;

- Normele constituţionale au forţă juridică supremă;

- S-a impus forma scrisă a Constituţiei;

- Unele definiţii folosesc metoda enumerării principalelor domenii pe care le

- reglementează Constituţia .

Constituţia trebuie considerată a fi legea fundamentală a unui stat , constituită dinnorme juridice investite cu forţă juridică supremă şi care reglementează acele relaţii sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea , menţinerea şi exercitarea puterii politice a poporului .

1.2 Apariţia , adoptarea , modificarea , suspendarea şi abrogarea constituţiei

Referitor la adoptarea Constituţiei, sunt reţinute aspecte privind iniţiativa adoptării constituţiei precum şi modurile de adoptare a acesteia, respectiv: constituţia acordată, statutul său constituţia plebiscitară , pactul sau constituţia pact, constituţia convenţie şi constituţia parlamentară.

Modificarea constituţiei are în vedere procedura după care aceasta se modifică, în cazul celor două feluri de constituţii, respectiv constituţia cutumiară şi constituţia scrisă. Unele constituţii interzic posibilitatea încetării sau suspendării acestora. (ex.constituţia română din 1866). În practică constituţională constatăm că efectele juridice ale normelor constituţionale au fost suspendate în situaţii de criză politică.

Referitor la abrogarea constituţiei , în practică constituţională acestea au fost abrogate explicit prin adoptarea unei noi constituţii.

1.3 Conţinutul normativ al Constituţiei

Conţinutul normativ al constituţiei pune în discuţie stabilirea categoriilor de norme pe care ea trebuie să le cuprindă. Încă de la început se constată că legea fundamentală are un conţinut complex. Tradiţional conţinutul normativ al constituţiei se stabileşte pornind de la definiţia acesteia . În final , se reţine că în conţinutul normativ al constituţiei sunt cuprinse principiile fundamentale de maximă generalitate care guvernează întreaga viaţă socială, economică, politică, şi juridică a societăţii româneşti contemporane .

1.4 Supremaţia Constituţiei

Conceptul de supremaţie a constituţiei are un conţinut complex şi exprimă poziţia cea mai înaltă a constituţiei în ierarhia sistemului dreptului românesc. În esenţă, fundamentarea ştiinţifică a supremaţiei Constituţiei, aşa cum menţionează profesorul Ioan Muraru, “se regăseşte în totalitatea factorilor economici , sociali , politici şi juridici , factori ce se află într-o strânsă legătură şi interacţiune şi care trebuie priviţi în raport cu constituţia în indivizibilitatea lor “.

Sunt analizate consecinţele juridice ale supremaţiei constituţiei care privesc adoptarea, modificarea, suspendarea şi abrogarea constituţiei, deosebirile de conţinut de formă şi de forţă juridică ce există între Constituţie şi lege şi conformitatea întregului drept cu Constituţia.

În cadrul garanţiilor juridice ale supremaţiei constituţiei sunt analizate următoarele garanţii :

a)controlul general al aplicării constituţiei;

b)controlul constituţionalităţii legilor;

c)îndatorirea fundamentală de a respecta constituţia.

1.5 Controlul constituţionalităţii legilor

Aceasta parte este structurata pe patru paragrafe astfel: noţiunea controlului constituţionalităţii legilor , organele de stat competente a controla constituţionalitatea legilor şi clasificarea controlului pe acest criteriu , alte forme de control al constituţionalităţii legilor şi controlul constituţionalităţii legilor în România.

Ca definiţie a controlului constituţionalităţii legilor: activitatea organizată de verificare a conformităţii legii cu Constituţia şi ca instituţie a dreptului constituţional ,cuprinde regulile privind autorităţile competente să efectueze această verificare, procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate cu ocazia realizării acestei proceduri.

Abordând clasificarea sistematică a controlului constituţionalităţii legilor pe baza criteriului organului competent care-l realizează se pot stabili următoarele forme de control:

a) controlul prin opinia publică;

b) controlul constituţionalităţii legilor exercitat printr-un organ politic;

c) controlul constituţionalităţii legilor exercitat printr—un organ jurisdicţional.

Legea fundamentală a României stabileşte că efectuarea controlului constituţionalităţii legilor revine Curţii Constituţionale, autoritate publică având în componenţa sa nouă judecători independenţi şi inamovibili pe durata mandatului de 9 ani care nu poate fi prelungit sau înnoit. Din examinarea dispoziţiilor constituţionale rezultă că sunt supuse controlului de constituţionalitate următoarele acte: legea ca act juridic al parlamentului, iniţiativele de revizuire a constituţiei regulamentele Parlamentului, ordonanţele Guvernului, iniţiativele legislative ale cetăţenilor cu drept de vot.

În afara controlului constituţionalităţii actelor normativa menţionate mai sus, Curtea mai este investită şi cu alte atribuţii stabilite de art .144 din Constituţie .

Aceste sunt :

a) atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea

b) Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului;

c) constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunicarea celor constatate Parlamentului şi Guvernului;

d) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României ;

e) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Constitutiile Romaniei.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
4 853 cuvinte
Nr caractere:
26 018 caractere
Marime:
33.33KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Istoria Românilor
Predat:
la facultate
Materie:
Istoria Românilor
Sus!