Constantin Stere - viața și activitatea

Constantin Stere se remarcă prin prezenţa sa de la sfarşitul secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului al XX-lea în viaţa culturală şi politică românească ca o personalitate marcantă şi distinctă, in special, prin contribuţia sa la făurirea României Mari şi ca doctrinar al ideologiei ţăraniste din România.

Rămâne in memoria istoricilor şi posterităţii ca un personaj extrem de controversat, cu o personalitate aparte, contradictorie, complexă, sensibilă şi puternică in acelaşi timp. Aceeaşi idee a fost exprimată de Mihail Sadoveanu in anul 1937 : " viaţa lui Stere a fost vifor, cu puţine zile de blândeţe. Din tinereţea dintâi a cunoscut zbuciumul, s-a framântat şi a suferit pentru idealul îmbunătăţirii omului... Personalitatea lui covârşitoare şi-a mistuit energia in direcţii multiple, creând poporanismul, prin activitatea sa a grăbit realizarea votului universal şi a exproprierii."

Ioan Căpreanu a surprins foarte bine situaţia lui Stere in viaşa politică românească: "Doctrinar, om de ştiintă, profesor universitar, fondator şi director de revistă, cu reale calitaţi de om politic democrat, n-a putut niciodată să culeagă laurii împlinirii. În toate grupările politice din care a făcut parte şi a activat, Stere s-a simţit străin : un "liberal de stânga" pentru mişcarea socialistă, un "socialist" in Partidul Naţional Liberal şi un "radical extremist" adept al luptei de clasă in Partidul Naţional Tărănesc. A fost deopotrivă admirat şi contestat". Intr-adevăr toate aceste calităţi le vom intâlni in intruchiparea lui Constantin Stere, formate încă din copilărie şi adolescenţă şi care se manifestă cu precădere în perioada de maturitate.

Contantin Stere, al treilea copil al lui Gheorghe Ştefan Stere şi al Prohiriei, s-a născut in data de 1/13 iunie 1865 in satul Cerepcău, pe malul drept al Nistrului, in ţinutul Soroca. Provenea dintr-o familie de boiernaşi români de veche origine răzeşească. Drumul vieţii, al acţiunii şi gândirii lui Constantin Stere poartă amprenta mediului familial şi social în care a trăit. In ciuda măsurilor opresive de deznaţionalizare, de distrugere a vieţii şi spiritului românesc luate de Rusia Ţaristă in Basarabia, lumea satului, unde a copilărit tânarul Stere, a rămas neschimbată din acest punct de vedere, pentru că în cântecele şi jocurile, în datinile şi obiceiurile tăranilor moldoveni se pastra şi se transmitea conştiinţa de sine a poporului român.

Astfel, Constantin Stere, şi-a format încă din copilarie şi adolescenţă convingeri şi simţăminte patriotice, fiind influenţat, mai ales de tatăl său, el insuşi animat de idealurile generaţiei paşoptiste.

Primele studii şi contactul cu lumea instruită le-a început în anul 1876 într-un mic pension al pastorului german Faltin, de pe langă biserica luterană din Chişinău, unde, în afară de limba rusă, a învăţat şi limba germană şi a primit noţiuni de matematică, astronomie, fizică, geografie, filosofie, literatură.

În urma inchiderii pensionului de către autorităţile ţariste, ca urmare a intensificării activităţii revoluţionare, s-a înscris în clasa a II-a a "Gimnaziului nobilimii". Acum ia contact cu marile curente de idei democratice şi revoluţionare ale vremii.

Intrând in legătură cu mişcarea revoluţionară, care işi propunea inlăturarea regimului autocrat, emanciparea şi eliberarea popoarelor de sub dominaţia ţarismului, Constantin Stere a primit sarcina să organizeze "cercuri de autoinstrucţie" ale tineretului prin care să-l atragă la acţiuni şi să-l educe in spirit revoluţionar. În ultimii ani ai studiilor liceale de la Chişinău, Constantin Stere, impreună cu mai mulţi tineri revoluţionari români şi de alte naţionalităţi, au constituit o organizaţie democratică de auto-instrucţie cu preocupări culturale care purta numele "Comună", in care preocupările intelectuale şi literare se intreseţeau cu "propaganda revoluţionară", împotriva exploatării sociale şi naţionale din Imperiul Ţarist.

In anul 1884, il găsim pe Stere înscris la Universitatea din Odessa, unde exista, de altfel, o puternică activitate revoluţionară. În aceeaşi perioadă, Rusia Ţaristă a început un puternic proces de rusificare şi deznaţionalizare în provinciile periferice ale Imperiului, prin deportări ale populţiei autohtone in Siberia şi colonizare a populaţiei ruse în aceste zone pentru asigurarea integrităţii graniţelor Imperiului. Astfel, împotriva oricărei mişcări social-politice progresiste sau contra luptătorilor pentru eliberare naţională si emancipare socială erau luate cele mai neînduratoare şi feroce măsuri represive, iar elementele revoluţionare erau urmărite, arestate şi întemniţate sau deportate. Aceeaşi soartă a avut-o şi tânărul Constantin Stere animat de idealurile revoluţionare şi naţionale, fiind arestat şi trimis la Închisoarea Centrală din Odessa.