Cultura română - cultura europeană

Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice distincte.

Poziţia şi destinul istorico-geografic al românilor , plasati la punctul de intâlnire a doua lumi, au avut drept rezultat o cultură originală,nascută in tiparul naţional devenit creuzetul in care s-a produs sinteza dintre Orient si Occident.Această capacitate de sinteză a fost ,ca şi latinitatea si ortodoxia, o trăsătura fundamentală a spiritualitaţii românesti , aflată, mai multe veacuri, în căutarea destinului ei european.

În secolul al XX-lea, cultura românească şi-a găsit acest destin, integrându-se pentru totdeauna in aria largă a spiritualitătii europene.Marii artişti români au simţit ca talentul lor se poate dezvolta prin cele doua ucenicii: la şcoala naţionalismului şi la cea europeană.

Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuși , născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj

şi decedat la 16 martie 1957, în Paris

,a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii și

americanii îl desemnează, cel mai

adesea, doar prin numele de familie,

pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile

de pronunțare ale limbii franceze.

Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae si Maria Brancuşi, în copilărie a învaţat să sculpteze lemnul pentru a confecţiona diferite unelte şi obiecte casnice.

În România, obiectele casnice, stalpii şi faţadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi din lemn. Stilul acestor ornamente va influenţa opera lui Brancuşi. În memoriile sale artistul spunea ca ţinuta si modul sau de viaţa au fost influenţate de ţara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simţ şi dragostea de natură.

Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.

În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova.