Inteligența Competitivă

Inteligenta competitiva este un proces sistematic de culegere, analiza si transformare a datelor si informatiilor, cu privire la capabilitatile, motivele, intentiile si practicile competitorilor sau a viitorilor competitori, în scopul obtinerii unui plus de cunoastere pentru asigurarea avantajului competitiv pe un anumit segment de piata.

Inteligenta competitiva nu înseamna doar gasirea informatiilor. Înseamna analizarea informatiilor într-un proces continuu si transformarea acestora în cunostinte ce se leaga de planificarea strategica a organizatiei. Aceste cunostinte se refera la: competitori, tehnologie, furnizori, materiale, tendinte pe piata si în industrie, schimbari politice si economice.

1. Conceptul de competitivitate

Rainer Feurer si Kazem Chaharbaghi defineste competitivitatea astfel :

„competitivitatea este relativa si deloc absoluta. Ea depinde de valorile actionarilor si clientilor, forta financiara care determina abilitatea de a actiona si a reactiona în mediul competitiv si potentilul oamenilor si tehnologii în implementare schimbarilor strategice necesare. Competitivitatea poate fi sustinuta doar daca un echilibru potrivit este mentinut între acesti factori care pot fi în conflict”.

Barndt defineste competitivitatea ca un termen utilizat curent pentru a desemna un efort economic care cauta prosperitatea unei persoane, unei organizatii sau unei economii nationale. El afima ca, competitivitatea este un termen relativ. El desemneaza performantele noastre în raport cu performantele unei alte persoane sau organizatii, sau comparativ cu performantele concurentilor. Pe scurt, competitivitatea este masura efortului personal si organizational pentru a depasi o limita, a câstiga un avantaj sau a cuceri ceva.

Pentru cei care asociaza competitivitatea cu eficienta ei trebuie sa cerceteze indicatorii lor în coeficientii tehnici sau în productivitatea factorilor, comparând cele mai bune practici existente în industrie. Cu toate acestea , aceste doua puncte de vedere sunt foarte restictive când abordeaza subiectul într-o maniera statica, nepermitând examinarea decât a manierei în care indicatorii se comporta pâna la un moment anume. Daca sunt abordate într-o maniera dinamica performanta ca si eficacitatea sunt rezultate ale competentelor acumulate si a strategiilor competitive adoptate de întreprinderi, în functie de perceptiile lor asupra concurentei si mediului economic în care ele actioneaza. Conform acestei viziuni dinamice, competitivitatea trebuie sa fie înteleasa ca si capacitatea întreprinderii de a formula si de a pune în practica strategii concurentiale care sa-i permita mentinerea într-o maniera durabila a unei pozitii sustinute pe piata.

Deci competitivitatea este capacitatea (si probabilitatea) de a câstiga. Ea reprezinta vointa de a fi cel mai bun sau de a fi printre cei mai buni. În raportul lui Jacquemin si Pench(1997) acestia afirma ca „notiunea de competitivitate nu constituie un scop în sine si nici un obiectiv. Ea este un mijloc eficient de deschidere la noutatile vietii si de a ameliora binele- a fi social. Este un instrument...”.

Prosperitatea pe termen lung a natiunilor depinde în primul rând de atitudinea lor de a crea si a inova, în domenii multiple: economic, social, organizational, institutional...care participa la dezvoltare.

2. De la informatie la Inteligenta Competitiva

2.1 Ce este informatia?

Traim primul moment din era informatiei, aceasta situatie este marcata de suprimarea numeroaselor fluxuri de informatie din viata noastra cotidiana. În era informatiei suntem obligati sa cunoastem toate informatiile de care avem nevoie pentru a face concurenta competitorilor din domeniul nostru .

Ce este informatia? Exista mai multe definitii dupa tipul sau, domeniul, punctul sau de vedere etc. Informatia cunoaste astazi profunde mutatii. Acestea sunt datorate unei contributii aduse de noua tehnologie si a unei modificari a rolului sau economic si strategic care tinde sa transforme atât natura cât si utilizarea sa .

De fapt progresele tehnice au permis ca informatia sa poata fi eliberata unui numar din ce în ce mai mare de persoane într-un timp cât mai scurt si într-un spatiu din ce în ce mai larg .

În dictionar ea este definita ca „o data obtinuta de cineva despre cineva sau ceva sau un nou comunicat al unei agentii de presa, al unui ziar, radio sau televiziune” .

Dupa G.B. Davis „ informatia reprezinta date transformate in forma semnificativa pentru persoane care le solicita; ea are o valoare reala pentru deciziile si pentru actiunile viitoare” .

În acest fel se observa foarte bine ca valoarea informatiei este legata de deciziile pe care ea le influenteaza. Din aceasta consideratie datele constituie materia prima atunci când informatia reprezinta un produs finit ,dar fara a fi complet .

Ele sunt disponibile pe suporturi diferite cum sunt: video, carti, jurnale, CD-ROM, baze de date etc. Dar ceea ce este important, este o informatie buna la un moment bun pentru un bun utilizator .

Cu explozia tehnologiilor de informatie si de comunicare – Internetul si telefonia mobila în special – care ofera multiple perspective de acces la informatie, mediul întreprinderilor s-a schimbat complet. „Informatia a devenit o materie prima esentiala pentru buna functionare a întreprinderii, fiind un factor de productie în sine”, observa Christian Pierret.

2.1.1 Diferitele tipuri de informatie dupa sursa lor

Maiestria informatiei este o miza capitala în materie de veghere si inteligenta economica. Pentru a avea pretentia ca întelegem drumul informatiei, trebuie în prealabil sa studiem diferitele aspecte care o alcatuiesc, adica structura, tipul, sursele precum si suportul sau .

Informatiile pot fi împartite în patru mari categorii dupa clasificarea lui Charles Hunt si Vahe Zartarian în 1990 :

- Informatie de tip Text, sunt acelea exploatate de mijloacele informatice. Este informatia structurata într-o documentatie. Acestea reprezinta aproximativ 40% din totalitatea informatiilor ;