Inițiere în cercetare

1.Introducere in partile componente ale unei aeronave

Desi avioanele sunt proiectate pentru o varietate de scopuri, majoritatea dintre ele au aceleaşi componente majore. Caracteristicile globale sunt în mare parte determinate de obiectivele designului original. Cele mai multe structuri de avion includ un fuselaj, aripi, un ampenaj, trenul de aterizare, precum şi un motopropulsor. Există multe alte părţi, de asemenea.

1.1. Fuzelaj (Fuselage)

Fuselajul (include cabina de pilotajsi aripa centrala) conţine locuri pentru pasageri in cazul avioanelor pentru transport pasageri sau spatiul de depozitare a marfurilor in cazul avioanelor cargo cat şi a elementelor de comanda si control (manuale sau “fly-by-wire“ pentru suprafetele active (avionics systems). Fuselajul cuprinde elementele de structura primara si secundara ce lucreaza ca un tot pentru a oferii rigiditate torsionala cat si longitudinala(utilizand elemente de tip beam si stringer unite intre ele cu ajutorul bracket-ilor). Materilalele utilizate sunt cu densitate mica si rezistenta mecanica mare (titan, aluminiu extrudat la rece, materiale composite) pentru a rezulta un ansamblu cu greutate mica (consum redus de cherosen) is rezistenta mare (pentru a face fata socurilor din exploatare).

Fuzelajul contine:

Ampenajul(Empennage)

Usile (Doors)

Ferestrele (Windows)

1.1.1. Ampenaj (Empennage )

Ampenaj (numit şi coada) este partea din spate a aeronavei, este elementul ce asigura stabilizarea, echilibrarea cat si schimbarea directiei aparatului de zbor. În avioane de luptă ar putea fi construite în jurul duzei de evacuare, la fel ca în unele avioane cu trei motoare (cu motorul terţ în fuselaj).

1.2. Suprafeţele de control(Control surfaces )

1.2.1. Stabilizatorul vertical şi carma

1.2.2. Stabilizator orizontal şi elevator

1.2.3. Eleron

1.2.4. Trim tab

Pentru mişcarea aeronavelor în trei dimensiuni avem nevoie de diverse dispozitive de control pentru al controla. Fix-aripa de aeronave au suprafeţe de control pentru fiecare dintre aceste dimensiuni. De obicei, acestea sunt plasate în extremele aeronavelor (coadă şi aripi) pentru a obţine puterea maxima

Reţineţi că un avion cu cat este mai uşor de manevrat, este mai instabil. Stabilitatea poat fi furnizate de către stabilizatorilor şi fuselajul şi desgnul aripii.

1.2.1. Stabilizatorul vertical şi carma ( Vertical stabilizer and rudder)

Funcţiile stabilizatorul vertical se ghideaza dupa aceleasi pincipii ca si ale aripii, dar fiind simetrice. Aceasta are o poziţie verticală, de obicei în coada aeronavei.

Stabilizatorul vertical are o parte mobilă care se numeşte carma. Aceasta actioneaza ca un eleron in aripa. Când este mutat de la o arte la alta se produce o diferenţă de presiune peste stabilizator din moment ce miscarea sa este egala cu schimbarea unghiului de atac din aripa.

Cârma controleaza axa Y sau Yaw din avion şi este controlata din cabina de pilotaj cu pedale. Într-un viraj coordonat, carma si eleroanele trebuie să fie coordonate. Unele cârme sunt combinate cu elevatoarele în acelaşi suprafaţa de control , in felul acesta se creaza aeronavele V-coada.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ,

INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN ŞTIINŢE, TEHNOLOGII ŞI ECONOMIE