Aplicații Informatice În Serviciul Funcției Juridice

Functia de reglare sociala care apartine dreptului, se manifesta prin texte ce urmeaza a fi elaborate, pe de-o parte, si aplicarea acestora si urmarirea efectelor aplicarii lor in societate, pe de alta parte, activitati ce pot implica informatica.

Realizarile si mai ales experientele in curs (in special in S. U. A., Canada, Franta etc.) demonstreaza implicarea semnificativa a informaticii in elaborarea legislativa sau reglementara.

- Favorizeaza o mai buna cunoastere a arsenalului legislativ sau de reglementare prin contributii semnificative la inventarul analitic al textelor, la codificarea, distribuirea si publicarea lor.

- Ajuta la mai buna cuprindere a regulilor prin analiza sistematica a arsenalului legislativ si a evolutiei acestuia si, mai general, prin cresterea performantelor cercetarii juridice informatizate.

- Ajuta la cresterea coeficientei interne si la o mai buna armonizare a textelor (depistand greselile si incoerentele logice si sugerand, de exemplu, clauzele de abrogare sau derogare). - Permite elaborarea de texte mai bine adaptate mediului social si economic pe care dreptul il guverneaza.

- Asigura o mai buna cunoastere stiintifica a faptelor sociale si aceasta face posibila crearea de modele matematice reprezentative ale realitatii sociale. Pregatirea stiintifica a deciziilor presupune aplicatii ale cercetarii operationale juridice care conduc la realizarea de modele tehnice complexe.

- Contribuie la stabilitatea dreptului (prin calitatea normelor elaborate) si la adaptarea sa (prin luarea in considerare mai rapida a evolutiilor depistate de modele ce recompun logico-informatic realitatea). b) Aplicarea regulilor de drept Justitia are ca sarcina acest aspect al functiei juridice in care informatica este implicata profund prin gestiunea automata a administrarii judiciare, cunoasterea persoanelor si fenomenelor judiciare, favorizand astfel un exercitiu eficient al functiei jurisdictionale.

Imbunatatirile gestiunii, fara a fi neglijate, sunt transpuneri in administratia judecatoreasca a contributiilor cunoscute de informatica de gestiune; ele se refera atat la structura, la functionarea si documentarea organelor centrale ale justitiei, precum si a jurisdictiei lor.

Dezvoltarea prin informatica a fisierelor publice noi sau modernizate (stare civila, cazier judiciar, conducatori auto etc.) si a statisticilor judiciare (asupra activitatii jurisdictionale, de exemplu) permit clarificarea justitiei asupra ei insasi, dar si asupra mediului sau social sau asupra indivizilor cu care s-a confruntat.

Asupra unor ansambluri de date se dezvolta cercetarea judiciara aprofundata si diversificata (sociologia si chiar psihologia judiciara, de exemplu). In fine, in etapa procesului propriu-zis, informatica amelioreaza conditiile generale de munca ale functionarului de justitie prin gestiunea cabinetelor, redactarea actelor, pregatirea directa a procesului, uneori chiar prin evaluarea sanselor de ...