Yersinia Enterocolitica

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1. Caractere generale.

Yersinia enterocolitica este o bacterie mica de forma sferica, Gram-negativa. . Sursele principale de răspândire sunt rănile, saliva, excrementele şi limfa. Nu este tipică microflorei umane normale. Y.enterocolitica este singura detectată în produsele alimentare (carne, îngheţată şi lapte), precum şi în mediu ambiant (de ex. lacuri). Majoritatea culturilor izolate au fost găsite nepatogene.

2. Aspecte legate de infectia cu Y.enterocolitica.

Y. enterocolitica este raspandita in sol, apa, alimente contaminate, si a fost izolata la unele animale salbatice si domestice (mamifere), precum si la unele pasari. Unele serotipuri izolate in mediul exterior, s-au dovedit a nu fi periculoase pentru gazda umana. Serotipurile patogene pentru om, au fost asociate in special cu animalele salbatice si domestice. Boala prezinta cea mai crescuta incidenta in tarile din nordul Europei. Incidenta reala a infectiei este greu de apreciat, deoarece unii pacienti sunt asimptomatici iar altii prezinta manifestari minime, fara a fi necesara internarea intr-un serviciu medical de specialitate. Y. enterocolitica ocupa locul patru, ca frecventa a numarului de izolari prin coproculturi, dupa Salmonella, Campylobacter si Shigella. Oricare individ este predispus infectiei cu Y. enterocolitica, insa cel mai mare numar de imbolnaviri se inregistreaza in randul copiilor mici (1-3 ani) . Adultii prezinta mai frecvent adenita mezenterica si ileita terminala. Anumite comorbiditati: hepatopatiile cronice, bolile maligne, diabetul zaharat, etilismul, malnutritia, excesul de fier si varsta inaintata, reprezinta factori de risc pentru instalarea septicemiei cu Y. enterocolitica. Pacientii care prezinta antigenele de histocompatibilitate HLA-B27, au risc crescut pentru a dezvolta o inflamatie nonsupurativa: artrita reactiva asociata cu yersinioza. Infectiile cu Y.Enterocolitica, predomina in lunile reci ale anului.

Incidenta complicatiilor infectioase nesupurative, induse de Y. enterocolitica in nordul Europei este de aproximativ 30 %. Se pare ca acest procentaj este in stransa legatura cu factorii genetici populationali si cu variatia regionala a tulpinilor patogene de Yersinia.

Consumul de lapte crud nepasteurizat si consumul apei contaminate, au condus frecvent la izbucnirea unor epidemii de enterita, provocate de infectia cu Y. enterocolitica. De asemenea, consumul de carne cruda de porc, reprezinta un factor de risc important pentru infectia cu acest patogen. Angajatii din abatoare si macelarii sunt expusi riscului de imbolnavire, deoarece serotipurile O:3 si O:9 colonizeaza in mod obisnuit tractul digestiv al porcinelor de pe teritoriul Europei.

Unele cazuri de transmitere pe cale fecal-orala a infectiei, s-au datorat contactului cu pisicile sau cainii domestici purtatori. Transmiterea pe cale fecal-orala, de la individul bolnav la cel sanatos, a condus in unele situatii la izbucnirea unor epidemii nosocomiale (intra spitalicesti) . Transmiterea fecal-orala este mult mai probabila in cadrul aceleiasi familii. Patogenul persista in materiile fecale chiar si o luna de zile dupa disparitia simptomatologiei clinice. Nu s-au inregistrat cazuri de purtator cronic.

Infectia septicemica cu Y. enterocolitica se poate reliza si prin intermediul transfuziilor de sange integral; donatorul poate prezenta o bacteriemie oculta, care nu este manifesta clinic, patogenul putandu-se multiplica lent in sangele congelat.

Yersinia enterocolitica odata patrunsa in organism, determina o serie de manifestari clinice, precum: enterita, enterocolita, adenita mezenterica si ileita. Mult mai rar, Y. enterocolitica poate cauza faringita exudativa, septicemie, poliartrita reactiva si eritem nodos. Enterita si enterocolita vor conduce la aparitia diareei acute. Pacientul este febril si prezinta dureri abdominale in majoritatea cazurilor, greata si varsaturi. Diareea evolueaza pe o perioada de aproximativ 14 zile. Uneori boala poate progresa sever si fatal, datorita inflamatiilor difuze intestinale, ulceratiilor si hemoragiilor digestive. Alte posibile complicatii care pot conduce catre decesul pacientului: perforatie intestinala, peritonita bacteriana, tromboza venelor mezenterice, diverticulita, megacolon toxic si invaginatie ileocecala.

Simptomatologia din adenita mezenterica si ileita terminala, pot preta la confuzii cu apendicita acuta. Pacientul prezinta febra si durere la palpare, in cadranul abdominal inferior. Laparotomia exploratorie poate elucida etiologia manifestarilor clinice, insa prezinta pericolul de infectie cu Yersinia, a plagii realizata in scop explorator si diagnostic. Adultii pot prezenta manifestari de faringita sau faringo-amigdalita acuta, fara adenopatie laterocervicala. Atunci cand infectia cu Y. enterocolitica evolueaza catre septicemie, pacientul prezinta febra ridicata, dureri abdominale intense, icter si leucocitoza. Yersinia enterocolitica poate disemina pe cale hematogena, afectand orice organ aflat la distanta. Secundar diseminarii pe cale hematogena a patogenilor, pot aparea abcese la nivelul ficatului, splinei, pulmonilor sau la nivelul ganglionilor limfatici. Alte complicatii posibile: osteomielita, meningita, peritonita, pneumonia, empiemul, pericardita, artrita septica, pustule sau bule cutanate.

3. Rezistenta si multiplicarea Y. enterocolitica.

Rezistenta Y. enterocolitica la factorii fizici, chimici si biologici este in general asemanatoare cu cea a altor Enterobacteriaceae.

3.1. Rezistenta fata de agentii fizici si supravietuirea germenilor in alimente.

a) Temperaturile scazute.

Y. enterocolitica este o bacterie psihotrofa, care rezista la temperatura de congelare si poate supravietui in alimentele congelate, in conditiile extinderii perioadei de congelare si poate chiar dupa congelarii si decongelarii repetate.

Y. enterocolitica are capacitate redusa de a face fata concurentei altor microorganisme psihotrofe, prezente obijnuit in alimente. Capacitatea Y. enterocolitica de a ramane viabila o lunga perioada de timp in alimente depozitate chiar la temperaturi scazute este o caracteristica ingrijoratoare si trebuie acordata o atentie deosebita prevenirii contaminarii cu acest gemene a produselor alimentare. Schiemann, afirma ca, numarul celulelor de Y. enterocolitica nu se reduce semnificativ in laptele congelat la -20°C, timp de 30 zile.

b) Temperaturile ridicate.

Rezistenta la caldura este relativ mica, fiind distrusa la 55°C in 5 min, iar la 100°C in 1-2 minute. Prin expunerea suprafetei carnii contaminate in abator unui jet de apa calda la temperatura de 80°C timp de 10-20 sec., viabilitatea bacteriei se reduce in proportie de pana la 99,9%.

b) pH-ul.

Rezistenta Y. enterocolitica in mediu acid depinde de agentii acidifianti folositi, temperatura mediului, compozitia mediului de cultura, faza de crestere a bacteriei. S-a aratat ca rezistenta la mediul acid depinde de activitatea ureazica, tulpinile ureazo-pozitive degradand ureea pana la eliberarea de NH3, care creste pH-ul citoplasmatic. Bacteriile inoculate in carne au prezentat o rezistenta crescuta. Acidul lactic s-a dovedit bacteriostatic pentru Ps. Fragi si L. Monocytogenes, in timp ce, B. thermosphacta si Y. enterocolitica s-au redus numeric cu o rata comparabila cu cea din grasime.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Yersinia Enterocolitica.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
8 pagini
Imagini extrase:
8 imagini
Nr cuvinte:
3 592 cuvinte
Nr caractere:
22 438 caractere
Marime:
22.57KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Industria Alimentară
Predat:
la facultate
Materie:
Industria Alimentară
Sus!