Scurt istoric al Podgoriei Dragasani
Denumita podgoria voievodala a Banilor Olteniei, podgoria Dragasani are, in mod neindoielnic, cea mai mare vechime alaturi de Odobesti si Cotnari.
Vechimea viilor de la Dragasani cu greu poate fi precizata, ea fiind legata de existent primelor plantatii realizate de geto-daci, cu mai bine de doua milenii in urma. Este un trecut despre care ne vorbesc stramosii in legende. Una dintre aceste legend este legata de originea denumirilor a doua vechi soiuri locale de vita de vie Branghina si Gordan care alaturi de Cramposie si Tamaioasa alcatuiau sortimentul traditional al podgoriei. Potrivit legendei Braghina ar proven de la Bagrina, numele uneia dintre fiicele regelui Burebista, iar Gordan ar fi fost numele unui viteaz luptator dac ale carui fapte de vitejie erau de neintrecut. O alta variant presupune ca denumirea soiurilor Gordan si Gordin ar proven de la numele unor generali romani Gordanus si Gordinus, cantonati cu cohorele romane in cetatea rusidava.
De asemenea, o veche legenda povesteste ca numele orasului Dragasani vine de la frumoasa crasmarita Sani, la crasma careia poposeau drumetii ospeti de drum.
Cap. 1: Soiuri de struguri aromatic si semiaromati cultivate in podgoria Dragasani
Pentru obtinerea vinurilor aromate, la noi in tara sa folosesc 3 soiuri de struguri si anume: Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel si Busuioaca de Bohotin.
In conditiile ecopedologice ale podgoriei Dragasani se presteaza pentru obtinerea de vinuri aromate de inalta clasa primele doua soiuri de struguri. Alaturi de aceasta, poate fi considerat ca soi semiaromat si ca atare prelucrat dupa aceeasi tehnologie, cu unele particularitati si soiul Sauvignon.
1.1 Tamaioasa romaneasca
Tamaioasa romaneasca este cunoscuta in tara si ca Tamaioasa alba de Dragasani sau ca Busuioaca de Moldova, iar in strainatate ca: Muscat de Frontignan, Muscat de Lunel (Franta), Muskateller (Austria), Muscato d’Asti (Italia), Muskuti (Grecia), Muscatel do Douro (Portugalia).
Tamaioasa romaneasca este soi de origine greaca, se cultiva la noi in tara de secole si face parte din sortimentul traditional al podgoriei Dragasani putand fi considerat un soi autohton.
Strugurele este mijlociu ca marime, de forma cilindrico-conica, rar uni aripat. Bobul este mijlociu, sferic cu pielita de grosime mijlocie, de culoare galbem cihlimbarie, cu puncte ruginii la maturitatea deplina (plansa 1). Miezul este carnos, dulce, aromat.
Maturarea deplina a strugurilor are loc in a doua decada a lunii septembrie acumuland in jur de 200-210 g/l zaharuri in must. In conditii climatice favorabile – toamne lungi, calduroase si insorite – se preteaza la supramaturare, ajungand la recoltare, la o concentratie in glucide de peste 240 g/l, in unele situatii chiar 270 – 300 g/l, fara ca aciditatea totala sa scada sub 4 – 5 g/l (in H2 SO4).
Vocatia soiului este de a produce vinuri aromate realizate prin culesul la supramaturare a strugurilor, vunuri de mare marca, incadrate in categoria vinurilor cu denumire de origine si trepte de calitate DOCC.
La SCVV Dragasani s-a obtinut selectia clonala Tamaioasa romaneasca 104 Dragasani, omologata in 1982, caracterizata prin recolte superioare, grad mai mic de compactitate al strugurilor si un plus de toleranta la putregariul cenusiu.
1.2 Muscat Ottonel
Cunoscut si ca Ottonel, Ottonel Frontignan, este un soi de origine franceza, obtinut de amelioratorul Robert Moreanu in 1852 in Angers.
Strugurele este mic spre mijlociu ca marime, de forma cilindrica, uneori aripat, cu boabe dese, de marime mijlocie, sferice, cu pielita galben aurie, acoperita cu pruina intens albicioasa. Miezul este crocant, cu aroma intensa de muscat (plansa 2).
Maturitatea deplina a strugurilor se realizeaza in intervalul 20 septembrie – 5 octombrie cand concentratia in zaharuri este de 190 – 200 g/l must.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
