Măcinarea materiei prime

Scopul operației de măcinare

Măcinarea este operația prin care materia primă oleaginoasă este mărunțită sub acțiunea forțelor mecanice în particule de dimensiuni mai mici din care să se poată face separarea uleiului în bune condiții.

Ca efect al măcinării o parte din celule sunt deschise, conținutul acestora fiind destrămat, altă parte din celule deși cu membrana ruptă își mențin structura intracelulaă inițială, iar o altă parte din celule rămân intacte.

În celulele cu structură intracelulară destrămată, particulele fine de ulei se aglomerează și se elimină din canalele oleoplasmei, fiind reținute sub forma unor pelicule foarte fine pe suprafața măcinăturii. O cantitate însemnată de ulei rămâne în celule cu structura intactă, eliberarea acestuia din oleoplasmă făcându-se cu mai multă dificultate.

Modul în care are loc separarea uleiului din celule în operațiile ulterioare, regimul tehnologic dar și construcția utilajului folosit, influențează intr-o măsură importantă grdul de măcinare.

La măcinarea înainte de presare se urmărește deschiderea unui număr cât mai mare de celule de care depinde obținerea unui randament ridicat de ulei. Creșterea suprafeței materialului prleucrat prin măcinare determină totodată accelerarea transferului de căldură în operația de prăjire, favorizând expulzarea uleiului prin presare.

Există însă și limitări a gradului de măcinare: prima dintre acestea este de natură mecanică, întrucât dimensiunile celulelor sunt foarte reduse față de distanțele la care se pot regla organele de lucru ale mașinilor de măcinat, deschiderea celulelor este mai parțială.

Alte limitări sunt de natură tehnologică, astfel o măcinătură prea fină prezintă dificultăți în cursul tratamentului hidrotermic de prăjire, deoarece capătă o consistență sporită care opune rezistențe suplimentare sistemului de agitare a lprăjitorului. Dacă materia primă este bogată în ulei, poate avea loc separarea parșială a uleliului în cursul măcinării.

Aceste limitări ale gradului de măcinare fac ca în practică la o măcinare bine condusă să se obțină deschiderea a 70 – 80 % din numărul celulelor. Pentru completarea procesului de distrugere a structurilor celulare se efectuează ulterior un trataent termic.

Măcinarea înainte de extracție este deasemena o operație necesară pentru a favoriza transferul de substanță din materialul oleaginos în soluția solvent-ului, dar o măcinătură fină poate fi neconvenabolă pentru procesul de extracție, deoarce se aglomerează și nu perminte solventului să parcurgă ușor și uniform stratul de material. La prelucrarea prin extracție, grosime măcinăturii este condiționată mai ales de înălțimea stratului de material și modul de deplasare a acestuia.

Utilajele folosite pentru măcinarea semințelor sunt în funcție de condițiile cerute de catre procesul teghnologi, și acestea sunt: valțuri, cncasoare,mori cu ciocane.

Măcinarea prin valțuri:

Valțurile sunt utilaje la care mărunțirea are loc trcând materia primă printre tăvălugii aflați în mișcare de rotație. În cursul acestei deplasări materialul cu dimensiune mare este mărunțit sub acțiunea forțelor de compresiune, de tăiere sau de frecare. Modul de mărunțire depinde de felul suprefeței cilindrilui și de viteza tăvălugilor:

- dacă ambii tăvălugi sunt netezi și au viteze egale, măcinarea are loc prin compresiune;

- dacă tăvălugii sunt rifluiți și au viteze egale, măcinarea are loc printăiere;

- dacă tăvălugii au viteze diferite,măcinarea are loc și pe baza forțelor de frecare.

Valțul este format din batiul 1 fixat solid pe o placă de fundație, tăvălugii de măcinare 2, sistemul de alimentare 3, cuțitele de curățare a tăvălugului 4, sistemul de acțonare prin care mișcarea se transmite de la motorul electric la tăvălugi 5, sistemul de reglare a distanței dintre tăvălugi 6.