Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul contractează relaţii strânse în tot cursul existenţei sale.
Cea mai importanta si cea mai veche relatie este determinata de faptul ca alimentele furnizeaza organismului substantele nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei nesare proceselor vitale, pentru sinteza substantelor proprii si pentru formarea substantelor active (enzime, hormoni etc.), care favorizeaza desfasurarea normala in procesele metabolice.
Alimentele consumate trebuie sa asigure cantitati optime din toate substantele de care are nevoie organismul.Acest optim variaza de la un individ la altul depinzand de varsta , sex, felul si intensitatea activitatii, precum si de conditiile mediului ambiant. Tinand cont de aceste diferente o alimentatie corecta , denumita si rationala sau stiintifica trebuie sa realizeze un permanent echilibru intre necesarul organismului si consumul alimentar.
Alimentatia corecta presupune insa si indeplinirea unei alte conditii esentiale : produsele consumate sa fie lipsite de agenti nocivi sau acestia sa se gaseasca sub limitele daunatoare . Cercetariile efectuate in diferite tari, inclusiv in Romania precum si sdudiile interprinse in cadrul unor organisme internationale au demonstrat faptul ca trebuie perfectionat conceptul de calitate al alimentelor.In sensul ca acestea trebuie sa intruneasca cele patru lanturi inseparabile : valoarea psiho-senzoriala, valoarea energetica, biologica si igienica.
Valoarea igienica denumita inocuitate este componenta calitativa ce vizeaza siguranta si securitatea consumatorului de alimente. Starea de sanatate a consumator este asigurata daca acestia consuma in primul rand alimente salubre care nu contin factori care ar produce imbolnaviri. Calitatea igienica este influentata de contaminarea microbiologica sau cu alte organisme, de contaminarea sau poluarea chimica si de toxicitatea naturala a produselor alimentare.
Produsele alimentare, în special cele de origine vegetală,
conţin o serie de compuşi chimici care pot exercita un efect toxic mai mare sau mai mic asupra consumatorilor, fapt ce impune cunoaşterea lor pentru a reduce factorii de risc. Aceste substanţe toxice în funcţie de structura lor se împart în: peptide,aminoacizi, proteine, alcaloizi, glicozide, substanţe
fenolice, substanţ vasoactive, toxine din peşte şi din alte animale acvatice.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
