Determinarea Vitaminei E din Furaje

CAPITOLUL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTREȚURILE )

I.1. Generalități

Sunt considerate nutrețuri produsele și subprodusele organice și anorganice care prin procesul de ingestie sunt folosite ca surse de hrană de către organismul animal , fără să dauneze asupra sănătății și producției acestuia

Nutrețurile utilizate în alimentația animalelor alcătuiesc baza furajeră și sunt clasificate după origine sau principalele lor însușiri :

I.2. Clasificarea nutrețurilor

Nr.crt. Grupa nutrețurilor Denumirea nutrețurilor din grupă

1.

Suculente a. nutrețuri verzi

b. nutrețuri însilozate

c. semisiloz

d. rădăcinoase

e. tuberculi

2.

Fibroase

a. fânuri

b. făină și granule din plante verzi deshidratate

c. făină din nutrețuri fibroase

3.

Grosiere a. paie de cereale

b. coceni de porumb

c. ciucalăi

d. vrejuri

e. plevuri

4.

Concentrate a. concentrate cultivate

b. concentrate industriale

c. făinuri proteice de origine vegetală

d. făinuri proteice de origine animală

5.

Energetice a. grăsimi vegetale de uz furajer

b. grăsimi animale de uz furajer

c. zahăr furajer

d. glucoză

e. amidon

6. Substanțe minerale a. macroelemente

b. microelemente

7.

Aditivi furajeri a. vitamine

b. aminoacizi

c. coloranți

8. Preparate furajere a. nutrețuri combinate

b. premixuri

I.2.1. Suculente

I.2.1.1. Nutrețuri verzi

http://www.all.biz/ro/furaje-verzi

Nutrețul verde provine din pajiștile naturale sau cultivate destinate consumului directe de către animale sau plante furajere destinate consumului proaspăt din recoltatre mecanică Nutrețul verde reprezintă hrana de bază a animalelor în timpul verii , conține substanțe nutritive cu valoare biologică ridicată și este ușor digestibil

I.2.1.2. Nutrețuri însilozate

http://www.graiulsalajului.ro

Însilozarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi , în scopul asigurării unei hrane bogate în substanțe nutritive și vitamine , suculentă și dietetică , la un cost redus

I.2.1.3. Semisiloz

Sub denumirea de semisiloz se înțelege murarea plantelor furajere când umiditatea lor este cuprinsă între 40-50 % Metoda are avantajul obținerii unui nutreț mai bogat în substanțe nutritive , care se poate utiliza și în perioada avansată de gestație la rumegătoare

I.2.1.4. Rădăcinoase

www.seminteplante.ro

Sfecla furajeră este apreciată datorită digestibilității ridicate 85 % la rumegătoare , 92% la cabaline , 87 % la suine și 89 % la păsări

Gulia furajeră se folosește în hrana vacilor de lapte și în hrana bovinelor de îngrășat.

Morcovul furajer este consumat cu plăcere de animalele tinere și este ușor digestibil.

I.2.1.5. Tuberculi

www.agropataki.ro

Se folosesc în hrană după fierbere și amestecat cu nutreț concentrat la porci , vaci cu lapte , gâște și rațe

I.2.2. Fibroase

I.2.2.1. Fânuri

www.amfostacolo.ro

Fânul se obține prin uscarea naturală sau artificială a plantelor verzi , înainte de a ajunge la maturitate fiziologică , prin reducerea umidității de la 80 % la 13-14 % Se folosește în hrana ovinelor , bovinelor , cabalinelor

I.2.2.2. Făină și granule din plante verzi deshidratate

Deshidratarea se face la circa 800 º C , pentru înlăturarea rapidă a apei din plante , folosind instalații cu mare capacitate de încălzire Pentru a produce făinuri de fân se folosește lucerna sau trifoiul verde , plante bogate în proteine , provitamine și săruri minerale

I.2.3. Grosiere

I.2.3.1. Paie de cereale

www.agricultureguide.org

Paiele sunt produse secundare ale cerealelor de toamnă sau primăvară ( grâu , orz , secară , orez ) Ele au un conținut ridicat de celuloză , deaceea sunt valorificate mai bine de rumegătoare , care digeră 50 % din substanța uscată , iar cabalinele numai 30 % .

Carmen Hura – " Ghid de laborator . metode de analiza pentru produse alimentare " , Editura Cermi , Iasi , 2006 .

Marcu N. , Mierluță D. , - "Zootehie generală și alimentație " , Editura Digital Data , Cluj – Napoca , 2006 .

Tămaș V. , Șerban M. , Cotruț Maria – " Biochimie medicală veterinară " , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1981 .

Popescu N., Popa G., Stănescu V., - " Determinări fizico – chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animală ", Editura Ceres , București , 1986 .

Rotaru O. și M. Mihaiu - " Igiena veterinară a produselor alimentare – Patologie prin alimente ", Editura Todesco, Cluj – Napoca , 2002 .

http://www.scribd.com/doc/48633070/cunoasterea-nutreturilor

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIE A MEDIULUI

DOMENIUL : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

SPECIALIZAREA : SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE AGROALIMENTARĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : CU FRECVENȚĂ