Avantajele aplicării controlului statistic în industria alimentară

Controlul statistic al calităţii a fost pentru prima dată realizat în SUA în anii 1920, când Shewhart a propus utilizarea fişelor de control statistic.

În industria alimentară, primele aplicaţii ale controlului statistic datează de la începutul secolului XX şi au fost realizate de către statisticianul englez W Gosset care a urmărit compararea calităţii unor sortimente de bere.

Ulterior, controlul statistic a fost aplicat în mai multe unităţi de producţie pe întreg fluxul tehnologic pentru a se putea identifica, eventual, cauzele defectelor şi a le putea preveni în procesele ulterioare.

Aplicarea metodelor statistice, în special a metodelor de control prin eşantionare a avut un succes deosebit în timpul celui de-al doilea război mondial în SUA şi Marea Britanie deoarece a dus la reducerea costurilor controlului calităţii în industria de armament.

Ulterior, metodele statistice au fost considerabil îmbunătăţite, iar în prezent aplicarea corectă a metodelor statistice moderne pentru analiza pieţei, a produselor, a defectelor, pentru controlul proceselor a dus la îmbunătaţirea clară a calităţii.

Operatorii economici din industria alimentară trebuie să realizeze numai produse alimentare sigure pentru consumatori, iar calitatea este un factor decisiv în menţinerea lor pe piaţa concurenţială acerbă din ultimul timp. De aceea, analizarea proceselor de producţie, a materiilor prime, a produselor finite etc. trebuie să stea permanent în atenţia celor care au responsabilitatea de a realiza produse de calitate. Eficienţa investigaţiilor efectuate este maximă şi se va realiza cu costuri minime dacă se vor aplica corect sistemele moderne de validare statistică a rezultatelor obţinute în urma controlului.

Evaluarea calităţii loturilor de produse, reglarea utilajelor, stabilirea parametrilor de lucru pentru fiecare etapă a proceselor tehnologice, îmbunătăţirea proceselor pe baza datelor anterioare, evaluarea conformităţii produselor şi aplicarea acţiunilor corective se pot realiza prin analizarea şi prelucrarea informaţiilor şi a rezultatelor obţinute cu ajutorul metodelor statistice de control.

Deoarece gama produselor alimentare este variată, iar conceptul de siguranţă alimentară este obligatoriu, metodele statistice vor fi aplicate, în mod particular, după o amplă studiere a tuturor elementelor ce urmează a fi analizate. În industria alimentară toleranţa riscurilor trebuie să fie zero. Implementarea sistemului de management al sigurantei alimentare HACCP, sistem ce asigură o tratare sistemică şi preventivă a pericolelor potenţiale, se poate realiza cu succes aplicând măsurări, determinări, înregistrări şi monitorizări care au la bază tehnici statistice.

Ca parte a sistemului general de management al calităţii conform sistemului ISO 9001:2000, controlul calităţii poate adauga valoare prin prevenirea risipei, a neconformităţilor şi defectelor. O evaluare cantitativă exactă nu se poate realiza fără a se apela la date şi înregistrări statistice; orice evaluare calitativă a unui proces, produs sau serviciu trebuie să fie însoţită de o evaluare cantitativă care să confirme rezultatele obţinute.

Astfel, în funcţie de complexitatea analizelor efectuate, sistemul de management a calităţii şi siguranţei alimentare va include şi metode statistice specifice.

Odată înţeleasă importanţa aplicării controlului statistic în cadrul unităţilor de producţie pentru a se realiza produse alimentare de calitate, se va acorda o atenţie deosebită culegerii şi sistematizării datelor.

Culegerea datelor statistice presupune analizarea unor aspecte, date care, prin prelucrare, vor duce la obţinerea informaţiilor cu caracter general şi abstract şi are la bază următoarele principii:

• autenticitatea - de respectarea acestui principiu depinzând calitatea deciziei formate;

• volumul/cantitatea - pentru observarea mai multor fenomene simultan trebuie să existe o corelaţie între datele înregistrate şi amploarea fenomenului studiat;

• reprezentativitatea- se evită culegerea unor date nerelevante, care ar conduce la ineficienţa prelucrării şi la cheltuieli mari;

• rapiditatea - informaţia trebuie obţinută şi prelucrată în timp util, pentru a se valorifica corespunzător rezultatele investigaţiei.

Pentru obiectivitatea culegerii datelor statistice este necesar să se parcurgă următoarele etape :

• etapa 1 - Delimitarea activităţilor statistice: colectivitatea statistică este o mulţime finită; pentru industria alimentară această etapă nu crează probleme deosebite, deoarece produsele sunt clasificate în funcţie de procesul tehnologic de fabricaţie, înainte de efectuarea analizelor statistice;

• etapa 2 - Precizarea unităţilor statistice: la stabilirea unităţilor statistice (elementele de bază ale populaţiei statistice) trebuie să se ţină seama de tipul produsului (solid, fluid), forma de prezentare (ambalat, neambalat), dimensiuni, capacitatea liniei de fabricaţie, modul de livrare;

• etapa 3 - Selectarea caracteristicilor care vor face obiectul analizei statistice: vizează alegerea celor mai relevante caracteristici numerice (care se pot determina prin măsurare, de exemplu, umiditate, pH, conţinut de proteină etc.) şi caracteristici atributive (care sunt exprimate prin adjective cu sau fără grade de comparaţie, de exemplu, gust, miros, aromă, culoare textură etc.);

• etapa 4 - Înregistrarea datelor: cu ajutorul unor fişe sau liste statistice; înregistrările pot fi exhaustive (pentru toate unităţile din populaţia statistică) sau parţiale (o parte selectată din populaţia statistică);

• etapa 5 - Stabilirea locului şi duratei înregistrării: În funcţie de periodicitatea lor înregistrările pot fi ocazionale (cu caracter discontinuu), periodice (la intervale prestabilite, de exemplu, anuale în cadrul auditurilor) sau curente (cu caracter permanent, de exemplu, pentru controlul proceselor tehnologice).