Desenarea 3D în Autocad

Informatiile necesare construirii imaginii unui corp 3D se afla stocate in baza de date. Aceste informatii sunt multimi de puncte ce vor fi proiectate pe ecran, si ordinea in care anumite puncte trebuie unite intre ele. Punctele sunt organizate sub forma de liste de vertexuri (ca la polilinii). Un vertex este un punct de pe suprafata unui model in care se intalnesc doua sau mai multe linii folosite in reprezentarea corpului respectiv. In AutoCAD, lista de vertexuri este delimitata de doua liste: la inceput lista care ne da tipul entitatii (3DMESH, POLYLINE, PFACE - de fapt, numele entitatii va fi "POLYLINE", diferenta dintre ele facandu-se prin coduri - vezi Anexa), iar la sfarsit o lista de tip "SEQEND". Intre aceste doua liste se afla listele corespunzatoare vertexurilor, care contin in principal coordonatele nodurilor respective:

( ... (0 . "VERTEX") (8 . "0") (10 x y z) ... )

Un obiect 3D poate fi construit din linii (reprezentare de tip "wireframe") sau din fatete (portiuni de suprafata), adica prin comanda EXPLODE vom obtine entitati de tip LINE sau 3DFACE. Manipularea si modificarea obiectelor 3D se pot reduce la transformarea coordonatelor unei multimi de puncte (vertexurile). Pentru a vizualiza un obiect in diverse pozitii, la diferite distante fata de observator si a-l modifica dupa o anumita lege, se folosesc transformari globale 3D: translatia, rotatia, marirea sau micsorarea la scara, simetria etc. In general, comenzile AutoCAD de desenare sau editare 2D se pot extinde si la 3D, eventual cu schimbarea sistemului de coordonate (UCS). De exemplu, prin MOVE se poate deplasa un obiect atat in plan, cat si in spatiu; in schimb, o comanda de tipul FILLET, OFFSET sau TRIM nu lucreaza decat in plan, iar pentru a schimba planul de lucru se va folosi comanda UCS.

Crearea obiectelor 3D

Crearea unui corp 3D presupune introducerea listei de vertexuri (explicit sau pe baza unor reguli si eventual a unor obiecte existente). In cazul entitatilor simple (linii si polilinii), introducerea datelor se face la fel ca la desenarea in plan. Comenzile sunt LINE (inainte exista LINE si 3DLINE; acum LINE accepta si puncte 2D, si puncte 3D) si 3DPOLY, iar sintaxa lor este asemanatoare cu cea de la LINE (in 2D) si PLINE. O retea de linii se creeaza cu comanda 3DMESH, iar entitatea rezultata va fi de tip POLYLINE (putem sa spunem ca este de tip 3DMESH, pentru ca exista diferente intre ea si poliliniile obisnuite). Sintaxa comenzii este:

Command: 3DMESH

Mesh M size: 3 (3 linii)

Mesh N size: 2 (2 coloane)

Vertex (0,1): punct

Vertex (1,1): punct

Vertex (1,0): punct

Vertex (1,1): punct

Vertex (2,0): punct

Vertex (2,1): punct

Rezultatul va fi o suprafata de tip 3DMESH (arata ca o plasa de sarma), totdeauna deschisa. Pentru a o inchide, se poate folosi comanda PEDIT, optiunile Mclose si Nclose. In baza de date apare o entitate de tip POLYLINE, care se deosebeste de poliliniile obisnuite prin listele 71 si 72. Lista 71 contine valoarea lui M, iar 72 pe a lui N:

(... (0 . "POLYLINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) ... (71 . 3) (72 . 2) ...)

- urmeaza listele vertexurilor, iar la sfarsit o lista de tip SEQEND.

O entitate de tip 3DMESH poate fi privita ca o matrice, ale carei elemente sunt vertexurile. M reprezinta numarul de linii, iar N numarul de coloane. Comanda 3DMESH este incomoda cand se introduc toate punctele direct, de la tastatura, dar este usor de utilizat prin programe AutoLISP. De exemplu, fisierul FPLOT.LSP, din pachetul AutoCAD; iata o portiune din el: